Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cum luptă Facebook cu dezinformarea graţie unui soft intelligent

Cum luptă Facebook cu dezinformarea graţie unui soft intelligent

Facebook spune că a şters nu mai puţin de 18 milioane de postări de pe reţeaua de socializare şi din aplicaţia Instagram care încălcau regulile cu privire la dezinformarea legată de Covid-19.
Facebook a redus, în ultimele luni, diseminarea conţinutului violent, de ură sau sexual, ca urmare, mai ales, a implementării unui software bazat pe inteligenţă artificială, capabil să stabilească legături între mesaje, imagini sau comentarii, informează AFP.
Până în prezent, sistemul de detectare a reţelei sociale permitea analizarea unui singur conţinut la un moment dat, fără a putea să încrucişeze semnalele provenind de la, spre exemplu, un mesaj şi o fotografie.
Cu noul algoritm, implementat în 2020, Facebook poate avea acum "o viziune de ansamblu", a explicat miercuri Mike Schroepfer, manager tehnic al platformei, în cadrul unei conferinţe.
Astfel, reţeaua socială poate descifra mai bine semnificaţia unor "meme-uri" a imaginilor sau a animaţiilor, cel mai adesea cu scop umoristic, dar care uneori au un caracter de ură sau discriminator care poate fi înţeles doar prin asocierea textului cu imaginea.
"Trebuie înţeles întregul context" pentru a analiza şi, eventual, a respinge mesajul, a detaliat Mike Schroepfer, care a explicat că software-ul este, de asemenea, capabil să încrucişeze conţinuturi în mai multe limbi.
Instrumentul informatic evită, totodată, eliminarea anumitor mesaje care ar fi declanşat anterior o alertă pe baza unui cuvânt sau a unei imagini identificate prea literal.
Facebook atribuie parţial acestui sistem declinul distribuirii conţinutului dubios pe site-ul său.
Indicatorii trimestriali publicaţi miercuri măsoară numărul de vizualizări ale acestui tip de conţinut şi nu numărul lor pe site.
În primul trimestru, între 0,05% şi 0,06% din conţinutul vizionat de utilizatorii Facebook a avut un caracter de ură, comparativ cu 0,07% - 0,08% în al patrulea trimestru al anului 2020 şi între 0,10% şi 0,11% în al treilea trimestru al aceluiaşi an.
Reţeaua socială a intervenit şi asupra a 34,3 milioane de conţinuturi violente sau şocante, faţă de 15,9 milioane în al patrulea trimestru al anului 2020.
Software-ul vă permite de acum să treacă "dincolo de o singură postare" şi să identifice o tendinţă la scara unui întreg grup Facebook, a mai precizat Schroepfer.
Din mai 2018, Facebook publică indicatori trimestriali ce ilustrează politica sa de control al conţinutului parazit, de ură, violent, sexual, de propagandă teroristă sau al conturilor false.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema