Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Martie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

România are cea mai mare scumpire la energia electrică din UE și cel mai mare preț raportat la puterea de cumpărare. Date oficiale Eurostat

România are cea mai mare scumpire la energia electrică din UE și cel mai mare preț raportat la puterea de cumpărare. Date oficiale Eurostat

Prețurile medii ale energiei electrice pentru gospodăriile din UE au rămas în mare parte stabile, în a doua jumătate a anului trecut, arată datele oficiului statistic al UE Eurostat publicate marți. În ciuda stabilității prețurilor în Uniunea Europeană, România a înregistrat o scumpire abruptă în a doua jumătate a anului 2025, cu +58,6% față de a doua jumătate a anului 2024.

Între timp, au înregistrat reduceri semnificative de prețuri țări precum Cipru (-14,7%), Franța (-12,5%) și Danemarca (-11,9%).

De asemenea, exprimate în standardul puterii de cumpărare (PCS), prețurile la energia electrică au fost cele mai mari pentru gospodăriile din România (49,52 EUR la 100 kWh), Cehia (38,65 EUR) și Polonia (37,15 EUR).

Cele mai mici prețuri bazate pe puterea de cumpărare au fost în Malta (14,09 EUR), Ungaria (15,10 EUR) și Finlanda (18,77 EUR).

Prețurile pentru consumatorii casnici
Dacă la începutul anului 2025 România se situa printre țările cu cele mai mici prețuri la energie, în contextul plafonării, în a doua jumătate a anului a ajuns în top 10 cea mai scumpă energie.

În ceea ce privește prețul pentru consumatorii casnici, România se află pe locul opt, cu aproape 0,3 EUR pe kWh, imediat după Italia. Aceasta, în condițiile în care prețul mediu în UE a fost de 0,28 EUR pe kWh.

Prețurile energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025 au fost cele mai ridicate în Irlanda (0,4 EUR pe kWh), Germania (0,38 EUR pe kWh), Belgia (0,34 EUR pe kWh) și Danemarca (0,33 EUR pe kWh).

Cele mai mici prețuri au fost observate în Ungaria (0,1 EUR pe kWh), Malta (0,12 EUR pe kWh) și Bulgaria (0,13 EUR pe kWh).
Prețurile pentru firme
La consumatorii non-casnici, adică ceea ce înseamnă firme, România se află pe locul zece, după Polonia, cu aproape 0,2 EUR pe kWh. Aceasta, în condițiile în care prețul mediu a fost de 0,18 EUR pe kWh.

La nivelul UE, prețurile energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025 au fost cele mai mari în Irlanda (0,25 EUR pe kWh), Cipru (0,24 EUR pe kWh) și Germania (0,22 EUR pe kWh). Cele mai mici prețuri au fost observate în Finlanda (0,07 EUR pe kWh) și Suedia (0,09 EUR pe kWh).

În general, la nivelul UE, prețurile medii ale energiei electrice pentru gospodăriile din UE au rămas stabile, fiind înregistrată o ușoară creștere la 28,96 EUR, față de 28,79 EUR pe 100 kWh în prima jumătate a anului. Aceste niveluri de prețuri rămân mult peste nivelurile de dinainte de criza energetică din 2022, precizează Eurostat.

Această creștere a avut loc după liberalizarea pieței de la mijlocul anului trecut. HotNews a arătat atunci că România este pe cale să ajungă în topul celor mai scumpe piețe de energie din Uniunea Europeană, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali.

hotnews.ro

Noutați dupa tema