Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Septembrie, a.2025Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Economia zonei euro a înregistrat o creștere peste așteptări

Economia zonei euro a înregistrat o creștere peste așteptări

Potrivit Eurostat, economia zonei euro a înregistrat o creștere peste așteptări în trimestrul al treilea, cu un avans de 0,2% comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce Produsul Interne Brut al UE a înregistrat o creștere cu 0,3%.
Comparativ, în al doilea trimestru al acestui an, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în Uniunea Europeană. În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile date cu privire la evoluția PIB-ului în trimestrul al treilea, Suedia a înregistrat cea mai mare creștere economică în raport cu trimestrul al doilea, cu un avans de 1,1%, urmată de Portugalia (0,8%) și Cehia (0,7%). Scăderi au fost înregistrate în Lituania (minus 0,2%), Irlanda și Finlanda (ambele cu un declin de 0,1%), scrie Agerpres.
În ritm anual, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,3% în zona euro și cu 1,5% în UE în trimestrul al treilea. În rândul statelor membre, 14 țări au înregistrat o creștere economică în ritm anual și doar într-o singură țară PIB-ul a scăzut în ritm anual în trimestrul al treilea. Eurostat precizează că această estimare preliminară se bazează pe date incomplete și ar putea să fie revizuită. De asemenea, Eurostat a informat joi că în luna septembrie 2025, comparativ cu august 2025, rata șomajului în zona euro a rămas stabilă la 6,3%, în timp ce în Uniunea Europeană rata șomajului a rămas stabilă la 6%. Eurostat estimează că 13,246 de milioane de bărbați și femei din UE, dintre care 11,003 milioane din zona euro, nu aveau un loc de muncă în luna septembrie a acestui an. În rândul statelor membre, cele mai ridicate rate ale șomajului s-au înregistrat în Spania (10,5%) și Finlanda (9,8%). La polul opus se situează Cehia și Malta, ambele cu o rată a șomajului de 3%. România se situează imediat sub media din UE, cu o rată a șomajului de 5,9% în luna septembrie, aceeași ca în august.
Criteriul utilizat de Eurostat pentru a defini șomajul este cel al Biroului Internațional al Muncii (BIM). Șomerii, conform definiției BIM, sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan următoarele trei condiții: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă oricând în decursul ultimelor patru săptămâni. În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică arată că rata șomajului a ajuns la 5,9%, în luna septembrie, valoare egală cu cea înregistrată în august 2025. Potrivit statisticii, în această marjă, rata șomajului în cazul bărbaților a fost cu 0,5 puncte procentuale mai mare decât la femei, valorile fiind 6,1% la persoanele de sex masculin, respectiv de 5,6% în cazul celor de sex feminin. Totodată, numărul șomerilor în vârstă de 15-74 ani, estimat pentru luna septembrie a acestui an, s-a situat la 482.500 de persoane, în creștere față de luna precedentă (481.000 de șomeri), dar și comparativ cu aceeași perioadă din 2024, când s-au consemnat 465.800 de șomeri.

profit.ro

Noutați dupa tema