Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Acord SUA-UE. Declaraţie comună privind comerţul şi investiţiile transatlantice

Acord SUA-UE. Declaraţie comună privind comerţul şi investiţiile transatlantice

Uniunea Europeană şi SUA au emis, joi, o declaraţie comună de stabilire a unui cadru pentru un comerţ şi investiţii transatlantice echitabile, echilibrate şi reciproc avantajoase, care confirmă şi se bazează pe acordul politic la care au ajuns preşedinta von der Leyen şi preşedintele Trump la 27 iulie, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Declaraţia comună stabileşte angajamentul ambelor părţi de a depune eforturi în vederea restabilirii stabilităţii şi previzibilităţii comerţului şi investiţiilor UE-SUA, în beneficiul întreprinderilor şi al cetăţenilor. Acesta este primul pas într-un proces care va spori comerţul şi va îmbunătăţi accesul pe piaţă în alte sectoare. Declaraţia comună urmează negocierilor intense conduse de comisarul UE pentru comerţ, Maros Sefcovic, cu omologii săi din SUA, secretarul pentru comerţ, Howard Lutnick, şi reprezentantul pentru comerţ al SUA, Jamieson Greer, scrie Agerpres.
„Acesta este un acord strategic serios – şi suntem pe deplin în spatele acestuia. O gamă largă de sectoare, inclusiv industriile strategice, cum ar fi automobilele, produsele farmaceutice, semiconductorii şi cheresteaua, vor beneficia de pe urma acordului. Alternativa – un război comercial cu tarife foarte ridicate şi escaladare politică – ar dăuna locurilor de muncă, creşterii economice şi întreprinderilor de ambele părţi ale Atlanticului”, a declarat comisarul pentru comerţ şi securitate economică, Maros Sefcovic.

Declaraţia comună stabileşte în detaliu noul regim tarifar al SUA faţă de UE, cu o rată tarifară maximă clară, globală, de 1% pentru marea majoritate a exporturilor UE, inclusiv pentru sectoare strategice precum automobilele, produsele farmaceutice, semiconductorii şi cheresteaua. Sectoarele care sunt deja supuse tarifelor naţiunii celei mai favorizate (MFN) de 15% sau mai mult nu vor face obiectul unor tarife suplimentare.

În ceea ce priveşte autoturismele şi piesele auto, plafonul tarifar de 15% din SUA se va aplica în paralel cu iniţierea de către UE a procedurilor de reducere a tarifelor pentru produsele din SUA.
În plus, începând cu 1 septembrie, o serie de grupe de produse vor beneficia de un regim special, aplicându-se numai tarifele naţiunii celei mai favorizate. Printre acestea se numără resursele naturale indisponibile (cum ar fi pluta), toate aeronavele şi piesele de aeronave, produsele farmaceutice generice şi ingredientele acestora, precum şi precursorii chimici. În plus, în conformitate cu declaraţia preşedintei von der Leyen din 27 iulie, ambele părţi convin să continue să depună eforturi ambiţioase pentru a extinde acest regim la alte categorii de produse – un rezultat esenţial pentru UE.

Recunoscând provocările comune, precum şi beneficiile cooperării, UE şi SUA intenţionează să depună eforturi pentru a-şi proteja economiile de supracapacitatea din sectoarele oţelului şi aluminiului şi să lucreze la lanţuri de aprovizionare securizate între ele, inclusiv printr-o soluţie de contingent tarifar pentru exporturile UE de oţel şi aluminiu şi pentru produsele lor derivate.

Comisia va proceda rapid, cu sprijinul statelor membre ale UE şi al Parlamentului European şi în conformitate cu procedurile interne relevante, la punerea în aplicare a principalelor aspecte ale acordului. De asemenea, UE se va angaja în negocierea unui acord privind un comerţ echitabil, echilibrat şi reciproc avantajos cu SUA, în conformitate cu cadrul convenit şi cu procedurile aplicabile.
Parteneriatul transatlantic este o arteră esenţială a comerţului mondial şi este cea mai importantă relaţie comercială şi de investiţii bilaterală din lume. Comerţul cu bunuri şi servicii dintre UE şi SUA s-a dublat în ultimul deceniu, depăşind 1.600 de miliarde euro în 2024, cu un comerţ cu bunuri în valoare de 867 de miliarde euro şi un comerţ cu servicii în valoare de 817 miliarde euro. Aceasta înseamnă peste 4,2 miliarde euro de bunuri şi servicii care traversează Atlanticul în fiecare zi. Acest parteneriat profund şi cuprinzător se bazează pe investiţii reciproce. În 2022, întreprinderile din UE şi din SUA au investit reciproc 5.300 de miliarde euro pe pieţele lor, subliniază comunicatul citat.

economica.net

Noutați dupa tema