Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Trufele românești, tot mai căutate: un kilogram ajunge la peste 4.000 de euro la export

Trufele românești, tot mai căutate: un kilogram ajunge la peste 4.000 de euro la export

Avem mai multe trufe în păduri anul acesta decât de obicei. Vremea a fost prielnică, iar mistreții care le mâncau s-au împuținat din cauza pestei porcine.
Producția e cu cel puțin 10% mai mare decât anul trecut, la nivel național, spun silvicultorii.

Trufele au ajuns la export în cea mai mare parte, dar și în restaurantele de la noi.

Antrenat să găsească trufe, Bruno a devenit specialist la 8 ani. Lângă el, Lotto învaţa meserie.

Marian Gorcioaia: "Noi avem, în principiu, un trufar să facă 3-4 kg la zi, ca să fie o zi foarte bună. Anul ăsta putem să spunem că avem și zile cu 5 kg și 7 kg."
În județul Iași recolta de trufe a crescut de la două 2 la 5 tone, în ultimii doi ani, confirmă şi reprezentanții Direcţiei Silvice.

Gabriel Doncean, directorul Direcţiei Silvice Iași: "Ca urmare a efectului pestei porcine, efectivele de mistreț s-au împuținat foarte mult, că au murit. Cunoaștem că mistrețul caută trufe și le place și lor. Și atunci a făcut ca și cantitățile de trufe să fie mai mari."

Potrivit datelor Romsilva la nivel național, au fost recoltate peste 38 de tone de trufe doar în primele şase luni ale anului, arată . O creștere de 12% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Au dreptul să caute ciupercile rare doar culegătorii autorizați, care licitează pentru a intra în pădurile Direcțiilor Silvice. Aceştia au plătit către stat între 100 şi 180 de lei pe kilogramul de trufe cules.

Trufele ajung apoi în restaurantele din România sau la furnizori din străinătate. Un kilogram de trufe negre se vinde la export cu 400-500 de euro per kilogram, iar cel de trufe albe cu peste 4.000 de euro.
Prețul este dat de bursa de profil.

Mihai Robu, Asociaţia Trufarilor din Bucovina: "Este o bursă internațională, prețul pleacă cumva din Italia. Majoritatea trufelor din România pleacă spre export și atunci suntem dependenți de bursa internațională, ajung în Italia, pe urmă de acolo în restul lumii."

De regulă, trufele sunt folosite pentru a da savoare preparatelor sofisticate din restaurantele clasice însă recent, au apărut şi în hamburgeri de exemplu.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema