România și Ungaria, cele mai slabe creșteri economice din regiune. Erste scade prognoza pentru 2026
Creșterea economică anuală a României din trimestrul al doilea a fost la jumătate față de așteptările analiștilor și cea mai redusă din regiune, alături de cea a Ungariei. A surprins însă creșterea secvențială, ajustată de Statistică, evoluție care însă nu poate fi explicată de economiști până la publicare datelor detaliate. Erste a redus estimarea de creștere economică pentru 2026 și vede riscuri și pentru prognoza pe actualul an. Dinamica anuală a produsului intern brut a fost de 0,3% în trimestrul al doilea, sub consensul analiștilor chestionați de Bloomberg, care plasa dinamica la 0,6% pe an.
În regiune, economia Poloniei a crescut cel mai rapid, cu 3,4% anual. Date bune de creștere au înregistrat și Croația (2,9%), Cehia (2,4%) și Serbia (3,4%), în timp ce Ungaria (0,1%), România, Slovacia (0,4%) și Slovenia (0,7%) au fost codașe.
Datele semnal publicate azi de Statistică nu includ detalii privind sursele creșterii, astfel că nu lasă loc de multe interpretări analiștilor. „Creșterea de 0,3% în termeni anuali a fost în conformitate cu așteptările noastre, având în vedere dificultățile deja evidențiate de indicatorii de înaltă frecvență”, arată Ștefan Posea, economist la ING Bank România. În ultimele luni, dinamica vânzărilor cu amănuntul a încetinit, pe fondul scăderii dinamicii salariale și a pesimismului tot mai acut al consumatorilor, sectorul serviciilor a avut evoluții mixte, în timp ce industria a înregistrat o ușoară îmbunătățire în termeni trimestriali, notează economistul ING. ING păstrează prognoza de creștere economică de 0,3% pentru acest an, „cu riscuri negative provenite dintr-o încredere mai scăzută a consumatorilor în viitor, echilibrată parțial de termenele stricte pentru investițiile publice și de creșterea treptată a productivității datorită modernizării continue a infrastructurii”. Erste păstrează estimarea de creștere economică de 1,3% pentru acest an, până la publicarea detaliilor privind creșterea PIB, pe 5 septembrie, dara arată că există un risc ca previziunea să fie revizuită în jos. „Ne așteptăm ca consumul să decelereze în continuare în trimestrul al doilea, dar acest lucru ar putea însemna și un impact negativ mai mic din partea exporturilor nete. Investițiile ar trebui să înregistreze o contribuție pozitivă la creștere relativ puternică în acest trimestru, analizând datele de înaltă frecvență și execuția bugetului de stat în trimestru”, arată Vlad Ioniță, economist BCR. BCR reduce însă prognoza de creștere economică pentru anul viitor, de la 3,1% la 2,1%, „pentru a ține cont mai bine de măsurile de consolidare fiscală anunțate recent și de peisajul global actual”. „Considerăm că investițiile susținute de fondurile UE sunt cruciale pentru creșterea PIB-ului anul viitor, având în vedere că, în acest caz, consumul ar trebui să rămână scăzut față de normele istorice”, notează Ioniță. Discrepanțele din datele INS Dinamica secvențială T2 vs T1 a fost însă de 1,2%, față de mediana Bloomberg de 0,3%. Totodată, dinamica anuală ajustată cu sezonalitatea a fost de 2,1%. „Comunicatul de astăzi a adus, de asemenea, un avans remarcabil de 1,2% în termeni trimestriali, alimentat și de revizuiri și potențiale discrepanțe între seria brută și cea ajustată sezonier. Am ales să analizăm aceste discrepanțe și să ne concentrăm asupra a ceea ce este clar: economia a crescut cu 0,3% după șase luni”, arată Posea. În seriile recente, de anul trecut, dinamicele trimestriale au fost crescute și scăzute și cu câte 0,5 puncte procentuale, ceea ce reprezintă modificări importante. „Există o discrepanță mare între rata anuală de creștere ajustată sezonier și cifra neajustată. Până când nu vom obține valorile detaliate care să explice discrepanța dintre cele două, este foarte dificil să realizăm o estimare negativă. Recunoaștem că există un risc de scădere a previziunilor noastre”, consideră Vlad Ioniță. Indicatorii de încredere în economia românească au scăzut substanțial în acest an și au intrat sub pragul de 100 de puncte, care arată o scădere a activității economice începând cu al doilea trimestru. Datele s-au acutizat în iulie, pe fondul pesimismului tot mai pronunțat al consumatorilor, dar și al sectoarelor care sunt legate mai îndeaproape de moralul acestora, cum sunt retailul și serviciile. Banca Națională a României arată că economia a intrat deja pe o pantă descendentă a cererii și că dinamica va fi sub potențial și cu până la 3 puncte procentuale pe parcursul anului viitor. Totodată, inflația va accelera în acest an la peste 9%, pe fondul majorării taxelor și accizelor, dar și a creșterii fulminante a facturilor la energia electrică.
profit.ro
