Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Dedolarizare: China şi Arabia Saudită îşi reduc deţinerile de obligaţiuni americane la minime pe mai mulţi ani. Dolarul rămâne însă rege în rezervele băncilor centrale

Dedolarizare: China şi Arabia Saudită îşi reduc deţinerile de obligaţiuni americane la minime pe mai mulţi ani. Dolarul rămâne însă rege în rezervele băncilor centrale

China şi-a redus deţinerile de titluri americane de trezorerie la un minim pe 14 ani în luna iunie, în condiţiile în care tensiunile dintre Washington şi Beijing persistă, iar rivalele SUA încearcă să submineze supremaţia dolarului american, scrie South China Morning Post.

A doua mare economie a lumii şi-a redus expunerea la titlurile ame­ri­cane de datorie cu 11,3 miliarde de dolari, la 835,4 miliarde în iunie, reprezentând o reducere pentru a treia lună consecutiv.

China şi-a diminuat deţinerile cu 103 miliarde de dolari în ultimul an până în iunie, sau 11% din total.

Iar ţara ar putea continua să-şi reducă deţinerile de titluri americane de datorie în încercarea de a-şi diver­sifica activele din rezervele interna­ţionale şi a asigura stabilitatea pieţei valutare pe fondul intensificării ten­dinţei de dedolarizare în comerţul internaţional, spun experţii, potrivit China Daily.

Pe de altă parte, Japonia şi Marea Britanie, cel mai mare şi al treilea cel mai mare deţinător străin de titluri americane de datorie, şi-au crescut deţinerile.

Potrivit lui Ye Yindan, cercetă­tor la Bank of China Research Insti­tute, multe ţări îşi diversifică porto­foliile internaţionale şi este dificil de determinat dacă Japonia şi UK vor continua să-şi crească deţinerile.

Şi Arabia Saudită şi-a redus deţi­nerile de titluri americane de trezore­rie, împingându-le în luna iunie la cel mai scăzut nivel din peste şase ani, notează Financial Times.

Regatul deţinea titluri de trezo­rerie de 108,1 miliarde de dolari în iunie, în scădere de la 3,2 miliarde în mai şi sub nivelul de 119,7 miliarde înregistrat la finalul anului trecut.

Reducerea, a treia scădere luna­ră consecutivă, vine în condiţiile în ca­re cel mai mare exportator de pe­trol al lumii se confruntă cu o creş­tere economică mai lentă în acest an din cauza scăderii preţurilor petro­lu­lui şi reducerii producţiei petroliere.

Ţara alocă bani pentru investiţii menite să-i diversifice economia dincolo de veniturile din petrol.

După ce a fost un cumpărător net de dolari americani timp de trei ani consecutiv, banca centrală a Indiei a devenit vânzător în anul fiscal înche­iat pe 31 martie 2023, cu vânzări nete de 25,516 miliarde de dolari, scrie indianexpress.com.

Banca centrală indiană a vândut do­lari în cantităţi uriaşe în anul fiscal respectiv pentru a stăvili deprecierea monedei locale în urma războiului din Ucraina. Moneda acesteia s-a depre­ciat şi după ce banca centrală america­nă a început să majoreze dobânzile.

Totuşi, dolarul american îşi menţine poziţia dominantă în cadrul rezervelor valutare la nivel mondial deşi cota sa în rezervele valutare ale băncilor centrale a scăzut de la peste 70% în 1999, relevă datele FMI. Cota respectivă s-a situat la 58,36% în trimestrul patru al anului trecut.

Comparativ, euro se situează pe locul doi cu o cotă de 20,5%, iar yuanul chinez pe trei, cu doar 2,7%.

zf.ro

Noutați dupa tema