Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Criza imobiliară îşi face simţită prezenţa în una dintre cele mai importante pieţe de real-estate din Europa: Suntem în cel mai rău moment din ultimii 30 de ani. Construcţia de locuinţe se va reduce mai mult de jumătate în doi ani

Criza imobiliară îşi face simţită prezenţa în una dintre cele mai importante pieţe de real-estate din Europa: Suntem în cel mai rău moment din ultimii 30 de ani. Construcţia de locuinţe se va reduce mai mult de jumătate în doi ani

Pe piaţa imobiliară din Suedia, construcţia de noi locuinţe a scăzut la mai mult de jumătate în primul trimestru, în condiţiile în care una dintre cele mai grave crize imobiliare din lume continuă să se agraveze, scrie Bloomberg.
Numărul total de locuinţe noi care au intrat în faza de construire a fost de 7.437 în primul trimestru, faţă de 16.675 în aceeaşi perioadă a anului 2022, potrivit datelor Statistics Sweden. Deşi cele mai recente cifre vor fi probabil revizuite substanţial din cauza unui decalaj în raportare, direcţia de deplasare a sectorului este clară.
„Ne aflăm în cea mai gravă criză de după anii ’90. Construcţia de noi locuinţe se va reduce cu peste 50% în următorii doi ani”, a declarant Anna Broman de la Federaţia Suedeză de Construcţii.
Comisia Europeană se aşteaptă ca Suedia să sufere cea mai mare contracţie economică din Uniunea Europeană în acest an, în condiţiile în care ratele mai mari ale dobânzilor vor afecta cheltuielile de consum şi o piaţă imobiliară în care se preconizează că preţurile vor continua să scadă după o recentă revenire.
În centrul problemelor Suediei se află o piaţă imobiliară disfuncţională, care nu numai că a cimentat diviziunile sociale, dar le-a şi dus la extrem.
Boomul imobiliar al ţării - care a dus la o creştere a preţurilor cu aproape 250% în ultimii 20 de ani - a fost alimentat de costurile de împrumut foarte mici şi de o penurie de proprietăţi de închiriat. Această lipsă de locuinţe a împins familiile mai sărace în locuinţe supraaglomerate. Totodată i-a împins pe alţii să cumpere - valoarea totală a creditelor ipotecare a crescut cu 459% în ultimii 20 de ani.
Înainte de cea mai recentă criză, datoria gospodăriilor, inclusiv ipotecile şi datoriile de consum, au crescut vertiginos la peste 200% din venitul disponibil, potrivit celor mai recente date ale OCDE din 2021. Acest nivel este dublu faţă de cel din Germania.
Banca centrală consideră că împrumuturile imobiliare reprezintă cel mai mare risc din sistemul financiar suedez şi a avertizat cu privire la impactul creşterii datoriei gospodăriilor asupra tuturor elementelor economice , de la consum la falimente şi credite neperformante.

businessmagazin.ro