Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Când alţii dau faliment, cea mai mare bancă americană vrea să investească şi mai mult

Când alţii dau faliment, cea mai mare bancă americană vrea să investească şi mai mult

JPMorgan Chase este cuprinsă de o frenezie a cheltuielilor „fără egal“, urmând să aloce o sumă de peste 15 miliarde de dolari pentru noi iniţiative, un semn al felului în care cea mai mare bancă americană plă­nuieşte să devină şi mai mare, scrie Financial Times.
Banca a anunţat recent că inten­ţionează să cheltuiască 15,7 miliarde de dolari pe noi iniţiative în 2023, aces­tea fiind legate printre altele de angajări, marketing şi investiţii în tehnologie. Suma ar fi cu 2 miliarde de dolari mai mare decât cea chel­tuită anul trecut.
„Capacitatea noastră de investiţii este fără egal“, a declarat Marianne Lake, copreşedinte al diviziei de con­sumer a băncii. Divizia sa este de aşteptat să cheltuiască 7,9 miliarde de dolari pe noi investiţii, în creştere cu 800 milioane dolari faţă de 2022.
„Rivalele noastre nu pot investi la niveluri similare“, a subliniat Lake, care este văzută ca numărându-se prin­tre candidaţii la poziţia de CEO deţinută în prezent de Jamie Dimon.
Într-un semn al divergenţei din­tre băncile americane mai mari şi cele mai mici care au intrat sub presi­une în acest an, JPMorgan şi-a revi­zuit în sus estimările privind câştigu­rile pe acest an obţinute din operaţiu­nile de creditare în urma achiziţiei recente a First Republic.
Creşterea estimărilor evidenţiază cum bănci mari ca JPMorgan au câş­ti­gat de pe urma crizei recente în care au fost prinse unele bănci regionale, compania atrăgând noi depozite şi cumpărând ce a mai rămas din First Republic într-o licitaţie guverna­mentală.
Băncile mari au beneficiat de ase­menea de pe urma deciziilor băn­cii centrale americane de majorare a dobânzilor, decizii ce le-au permis să perceapă dobânzi mai mari pentru credite fără să treacă mai departe către deponenţi dobânzile semnifica­tiv mai mari.
JPMorgan a raportat că depozi­tele sale, care totalizau 2.300 miliarde de dolari la sfârşitul lunii martie, au scăzut uşor în termeni anuali. Direc­torul financiar al băncii Jeremy Bar­num a indicat că se aşteaptă ca de­pozitele la nivelul întregului sistem bancar american să continue să sca­dă, în condiţiile în care clienţii urmă­resc randamente mai bune.
JPMorgan plăteşte 1,21% în me­die deponenţilor, sub media de 1,75% a rivalelor, indică datele BankReg.
Jamie Dimon a indicat de ase­menea că intenţionează să rămână în poziţia de director executiv al băncii, acesta conducând JPMorgan din 2005. Şeful Morgan Stanley James Gorman a anunţat recent că intenţionează să se retragă într-un an.

zf.ro

Noutați dupa tema