Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

SUA: metode disperate sau viclene de a învinge criza bancară

SUA: metode disperate sau viclene de a învinge criza bancară

Băncile regionale ameri­ca­ne se grăbesc să exploateze anumite reguli ce permit deponenţilor să de­ţină milioane de dolari în conturi asi­gurate în încercarea de a tempera în­grijorările clienţilor iscate de recente­le turbulenţe din sectorul bancar.
Acestea recurg astfel la utilizarea depozitelor „reciproce“ care transfe­ră o parte din cash-ul unui client către alte bănci, menţinând suma totală din fiecare cont sub limita de 250.000 de dolari a FDIC (Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare) lega­tă de acoperirea asigurărilor.
Depozitele din aşa-numitele con­turi reciproce au urcat la un nou ma­xim de 221 miliarde de dolari la sfâr­şitul primului trimestru, de la 158 mi­liarde de dolari la finalul anului trecut. Creşterea a fost înregistrată după prăbuşirea în luna martie a Silicon Valley Bank, unde peste 90% din depozite nu erau acoperite de asigurări federale.
Pe website-ul său, banca ameri­ca­nă PacWest dă asigurări că clienţii pot fi liniştiţi pentru că aceasta poate oferi acoperire de asigurare de până la 175 milioane de dolari pe depo­nent, sau de 700 ori limita FDIC.
„Este o mişcare menită să creeze o impresie favorabilă, dar este legi­timă“, arată Christopher McGratty, analist la Keefe, Bruyette & Woods.
Unii susţin astfel de transferuri, în timp ce alţii sunt mai sceptici.
„În măsura în care aceste scheme ajută băncile slabe să atragă depo­zi­te, creează instabilitate“, subliniază Sheila Bair, care a condus FDIC în timpul crizei financiare mondiale.
În urma crizei bancare, o altă idee a prins contur: ce ar fi dacă o ban­că ar deţine toate depozitele cli­enţilor în cash, sau ceva similar, şi ar lăsa cre­ditarea pe seama altor insti­tu­ţii unde investitorii ştiu că îşi asu­mă un risc prin faptul că le încre­dinţează banii, scrie Bloomberg Businessweek.
Ideea este supranumită câteo­da­tă narrow banking, pentru că re­du­ce o bancă la cea mai banală funcţie. Banca centrală americană deţine in­strumentele pentru a face acest lucru posibil, dar argumentează că aceasta ar perturba funcţionarea sistemului financiar.
Pentru o instituţie financiară ma­re, cea mai sigură formă de „cash“ nu este o grămadă de bancnote, ci bani parcaţi într-un cont la Fed.
Persoanele fizice nu au acces la diversele facilităţi ale băncii centrale. Însă teoretic o bancă s-ar putea constitui ca un canal pasiv către un cont Fed.
Clienţii ar putea depozita bani în această bancă, care la rândul său i-ar pune deoparte la Fed. Din moment ce fiecare dolar ar fi susţinut de cash, nu ar exista riscul unor retrageri masive.
Variaţii ale acestei idei au fost îmbrăţişate de libertari care o percep drept o modalitate de diminuare a nevoii de reglementare, dar şi de oameni de stânga care caută să reducă pericolul sistemic şi influenţa politică a băncilor prea mari.

zf.ro

Noutați dupa tema