Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cum se joacă fondurile de pensii ale Europei cu preţurile alimentelor

Cum se joacă fondurile de pensii ale Europei cu preţurile alimentelor

Unele dintre cele mai mari fon­duri de pensii din Europa inves­tesc miliarde de euro pe pieţele vo­latile ale materiilor prime, punând în pericol veniturile câştigate cu trudă ale milioane de muncitori şi alimen­tând în paralel o criză mondială a foametei provocată în parte de astfel de investiţii, relevă o nouă investiga­ţie, potrivit EUobserver.
Aceasta ridică de asemenea semne de întrebare dacă nu cumva e­fortul continuu al UE de deregle­men­tare a pieţelor sale financiare nu va agrava situaţia pe viitor. Regle­mentările ce guvernează pieţele de capital ale blocului sunt în prezent în proces de revizuire.
Lighthouse Reports, o redacţie eu­ropeană non-profit, a analizat conturile a peste 70 de fonduri de pensii importante din Spania, Italia, Germania, Olanda, Germania, Marea Britanie, Finlanda şi Danemarca.
În timp ce unele fonduri interzic în mod explicit speculaţiile cu materii prime, în special alimentare, 15 in­vestesc în prezent în acestea, cele din Olanda, UK şi Danemarca având de­ţineri totale de 37,6 miliarde de euro la finalul anului trecut.
Potrivit lui Jayati Ghosh, profe­sor de economie la University of Massachusetts Amherst, cele desco­pe­rite în urma anchetei arată că fon­durile de pensii se numără printre instituţiile financiare care au agravat problema speculaţiilor investitorilor ce determină direcţia preţurilor ali­men­telor. Faptul este „revoltător“ pen­tru că aceste fonduri sunt fi­nan­ţate de mun­citori şi totuşi „se anga­jează în acţiuni care distrug nivelul de trai al acestora“.
În plus, pieţele materiilor prime sunt riscante pentru investiţii, arată Ann Pettifor, unul dintre economiştii care au prevăzut criza financiară mon­dială din 2008. Fondurile îşi apără ac­ţi­u­nile ca neavând nicio legătură cu scumpirea dramatică a alimentelor.
BpfBOUW, al patrulea mare fond de pensii din Olanda, cu inves­tiţii de 150 milioane de euro în mate­rii pri­me agricole, spune că este „prac­tic im­posibil“ ca piaţa contractelor futures să împingă în sus piaţa fizică.
Alţii, însă, au o poziţie fermă îm­potriva unor astfel de speculaţii. Yaneer Bar-Yam, autorul unei lu­crări din 20211 care arată că specu­laţiile sunt cauza primară a scumpirii alimentelor, arată că investiţiile fon­durilor de pensii în materii prime pen­tru industria alimentară submi­nea­ză poziţia acestora ca susţinătoa­re ale binelui public.
Vina pentru inflaţia scăpată de sub control este dată pe războiul din Ucraina, însă potrivit Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) deşi războ­iul a contribuit la această situaţie, „o atenţie insuficientă este acordată rolului speculatorilor şi freneziei de pariuri în contracte futures, swapuri şi ETF-uri“.
Aceasta face apel la guverne să „includă o reglementare mai strictă a pieţelor materiilor prime ca parte a mixului de politici pentru reducerea creşterilor de preţuri“.
Şi totuşi, Europa pare decisă să dereglementeze în continuare pieţele financiare, potrivit lui Sirpa Pietikainen, membru finlandez al Parlamentului European.

zf.ro

Noutați dupa tema