Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Europa: criza energiei iscă planuri de relocare, de majorări salariale şi bonusuri în sectorul corporate, provocând teamă investitorilor

Europa: criza energiei iscă planuri de relocare, de majorări salariale şi bonusuri în sectorul corporate, provocând teamă investitorilor

Pachetul de susţinere de 200 de miliarde de euro lansat de Germania în criza energiei va asigura susţinere limitată companiilor şi nu le va descuraja probabil pe cele care au deja planuri de relocare către baze de producţie mai ieftine de peste graniţe, scrie Reuters.
„Pachetul propus nu va schimba nimic de pe agendă deocamdată. Trebuie în continuare să găsim alternative“, arată Mads Ryder, CEO al producătorului german de porţelan Rosenthal.
Costurile ridicate cu forţa de muncă şi alte costuri din Germania determină multe companii să-şi mute părţi din business sau întregul busi­ness către locaţii mai ieftine din economiile emergente europene sau alte regiuni sau să creioneze astfel de planuri.
Marile companii industriale ger­ma­ne îşi pot muta producţia în alte părţi în funcţie de costuri şi clienţi, însă pentru firmele mici şi mijlocii, baza industriei germane, criza va lovi mai dur. Aceeaşi criză a energiei deter­mi­nă companiile europene să-şi facă planuri de majorare a salariilor şi de oferire de bonusuri excep­ţionale pentru a-şi ajuta angajaţii să facă faţă unei ierni aspre, iar astfel de planuri stârnesc îngrijorare în rândul investi­torilor, aceştia temându-se că aceste costuri suplimentare vor ero­da profi­tu­rile şi submina economia regiunii.
Stellantis şi LVMH se numără printre companiile care oferă bonu­suri excepţionale majorităţii angajaţi­lor pentru a-i ajuta să facă faţă factu­rilor uriaşe în iarnă. Deşi astfel de plăţi sunt relativ uşor de digerat de către marile companii multinaţiona­le, o temere mai mare este că multe programează mai devreme negocie­rile pentru revizuirea plăţilor anuale sau au convenit majorări salariale neprogramate.
În interviuri, investitori, analişti şi strategi creionează o perspectivă sumbră pentru restul acestui an şi sugerează provocări chiar mai mari pentru 2023.
Hani Radha, de la PineBridge Investments, se aşteaptă ca Europa să se cufunde în recesiune în T4, ceea ce ar putea duce la o prăbuşire a marjelor de profit.
Stephane Ekolo, de la Tradition, susţine că majorările salariale nu vor face decât să alimenteze în continuare inflaţia şi vor afecta marjele companiilor din moment ce acestea se confruntă în continuare şi cu costuri în creştere.
Creşterea profiturilor este aşteptată să încetinească dramatic la 19,5% în T4 şi la doar 1,7% în T1, 2023, indică datele Refinitiv.

zf.ro

Noutați dupa tema