Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

România, unul dintre cele mai verzi state europene. Preţul? Industrie şi centrale închise pentru aer curat. Statisticile europene arată că Austria, Polonia sau Ungaria au pus mai mult accentul pe joburi decât pe protejarea mediului

România, unul dintre cele mai verzi state europene. Preţul? Industrie şi centrale închise pentru aer curat. Statisticile europene arată că Austria, Polonia sau Ungaria au pus mai mult accentul pe joburi decât pe protejarea mediului

România este unul dintre cel mai puţin poluante state la nivel european, cu 5,7 tone de emisii per capita în 2020, la fel ca Portugalia, doar Suedia şi Letonia fiind mai verzi faţă de piaţa locală.
Rezultatul a fost obţinut după 30 de ani de dezindustrializare masivă sau închideri de termocentrale, ani în care Polonia sau Austria au aplicat cu totul alte strategii. Potrivit datelor Eurostat, la nivelul anului 2020 emisiile de gaze cu efect de seră erau de 5,7 tone/capita în România, cu 47% mai reduse faţă de nivelul din 1990, de 10,8 tone per capita. Polonia, în schimb, are una dintre cele mai mici rate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în ultimii 30 de ani, de numai 20% după cum arată datele Eurostat. Astfel, fiecare polonez a fost responsabil în 2020 pentru emiterea a 10 tone de gaze cu efect de seră faţă de cele 12,5 tone de gaze cu efect de seră din anii 1990. Dar tot statisticile europene arată că Polonia a reuşit să termine anul 2020 cu o capacitate de producţie a energiei cu 29% mai mare faţă de cea din 2011.
Ce este interesant la cazul Poloniei este faptul că ţara şi-a păstrat aproape intactă capacitatea centralelor pe cărbune, dar a adăugat la această capacitate proiecte din energie verde. În România, lucrurile au stat diferit. În acest moment, capacitatea centralelor pe cărbuni care mai funcţionează este de circa 2.500 MW, în 2012 acestea având o putere de peste 5.300 MW. Acest exit din cărbuni fără a pune nimic în loc a subminat statutul de exportator net de energie al României în ultimii trei ani.

zf.ro

Noutați dupa tema