Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Pieţele globale de capital, lovite de deciziile de politică monetară ale băncilor centrale din Elveţia şi Regatul Unit

Pieţele globale de capital, lovite de deciziile de politică monetară ale băncilor centrale din Elveţia şi Regatul Unit

Joi, 16 iunie, acţiunile globale îşi continuau trendul descendent de anul acesta, după ce o decizie surprinzătoare din partea Băncii Centrale din Elveţia de a majora rata de referinţă a stârnit temerile investitorilor privind ritmul inflaţiei şi înăsprirea politicilor monetare la nivel mondial.
Conform agenţiei de ştiri Reuters, instituţia cu sediul în Zürich a majorat ratele dobânzilor pentru prima dată în ultimii 15 ani cu 50 de puncte de bază, francul elveţian crescând în scurt timp cu 2% prin raport cu euro.
Câteva ore mai târziu, Banca Angliei a efectuat o majorare mai precaută, 25 de puncte de bază, la o zi după ce Banca Centrală Europeană a promis „flexibilitate” cu privire la imensul său bilanţ şi a declarat că va susţine evoluţia pieţelor de obligaţiuni. În ultimele cinci zile, indicele internaţional MSCI All-World a scăzut cu 8,3%. Potrivit datelor MarketWatch. Indicele paneuropean Stoxx 600 era pe minus cu 2% spre finele sesiunii de trading de ieri. Mai mult, Wall Streetul a început şedinţa de joi în teritoriu negativ, sugerând că optimismul de după creşterea de 75 de puncte a dobânzii de referinţă s-a evaporat. Indicii Nasdaq Composite şi S&P 500, ambii aflaţi în piaţa „bear”, se depreciau cu 2,5%, respectiv 2,3%. Dow Jones înregistra un minus de 1,9%. Preţul barilului de petrol West Texas Intermediate cobora cu 1%.
Indicele londonez FTSE 100, alături de DAX din Frankfurt, sufereau cele mai mari declinuri din rândul marilor pieţe de capital din vestul Europei, minus 2,7%. CAC 40 din Paris şi indicele italian FTSE MIB coborau cu 2,1%, respectiv 2,5%. Indicele german a scăzut cu circa 19,5% faţă de maximul atins la început de an şi se poate încadra în scurt timp în definiţia convenţională a pieţei „bear”, adică un declin de cel puţin 20% faţă de cel mai recent record.
Raportat la nivelul record din 5 ianuarie, respectiv 7.376,37 de puncte, CAC a scăzut cu 20,2%.
La Bucureşti, indicele BET creştea cu 0,9%, iar WIG20 din Varşovia era pe plus cu 0,2%. În Ungaria, ţară unde dobânda cheie s-a majorat peste noapte şi forintul s-a depreciat la un nivel record, indicele BUX scădea cu 0,7%.

Zf.ro

Noutați dupa tema