Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Băncile centrale ale lumii au dat greş în privinţa inflaţiei, iar economiile plătesc acum preţul acestor erori

Băncile centrale ale lumii au dat greş în privinţa inflaţiei, iar economiile plătesc acum preţul acestor erori

Chiar şi după ce au admis că au eşuat în a anticipa direcţia şi am¬ploarea inflaţiei anul trecut, băncile centrale au continuat să gafeze în privinţa orientării politicii, riscând să-şi vadă credibilitatea erodată şi mai mult, perturbând serios pieţele şi subminând redresarea economiilor după pandemie, scrie Bloomberg.
Banca centrală americană (Fed) era de aşteptat să majoreze dobânzile cu 75 de puncte de bază la numai câ¬te¬va săptămâni după ce preşedintele său Jerome Powell şi echipa acestuia au indicat în mod repetat o mişcare de o jumătate de punct procentual. A¬ceasta este doar una dintr-o serie de greşeli recente.
Preşedinta Băncii Centrale Euro¬pene Christine Lagarde a adoptat la rândul său o abordare mai agresivă decât indicase anterior, iar banca centrală a Australiei se numă¬ră printre cele care majorează do¬bânzile mai rapid decât semnalaseră strategii săi.
Investitorii sunt nemulţumiţi, temându-se că această cursă pentru compensarea erorilor anterioare de estimare creşte riscul de recesiune. Acţiunile globale au intrat într-o piaţă bear, yieldurile titlurilor ameri¬cane de trezorerie au consemnat la începutul săptămânii cel mai puter¬nic avans din anii ’80, iar pieţele de credit dau semne de stres în creştere.
Erorile erodează reputaţia bănci¬lor centrale de asigurare a stabilităţii preţurilor şi prevenire a genului de spirală inflaţionistă care a afectat dramatic veniturile claselor de mijloc în anii ’70. Credibilitatea ştirbită în¬seamnă că acţiuni şi mai ample de politică ar putea fi necesare pentru diminuarea presiunilor inflaţioniste.
„Băncile centrale sunt într-o dilemă. Pentru a redresa încrederea, acestea au nevoie să majoreze dobânzile suficient pentru a reduce inflaţia, iar acest lucru ar putea duce la o încetinire şi mai pronunţată a redresării economice“, avertizează Sayuri Shirai, fost membru al boardului băncii centrale a Japoniei.
Încrederea gospodăriilor şi com¬paniilor că băncile centrale vor reuşi în a-şi atinge ţintele de inflaţie în timp ajută la moderarea presiunilor inflaţioniste.
Fed, BCE şi celelalte bănci centrale nu pot fi învinovăţite pentru incapacitatea de anticipare a scumpi¬rilor generate de invadarea Ucrainei sau de problemele legate de lanţurile de aprovizionare. Şi totuşi, prin faptul că au continuat să-şi crească bilanţurile în 2021 şi să menţină do¬bânzile a-proape de zero chiar în con¬diţiile accelerării inflaţiei şi redresării eco¬nomiilor după criza Covid-19, a¬cestea par să fi contribuit la crearea premiselor actualelor turbulenţe, spun criticii.
„Toate instituţiile internaţionale, toţi forecasterii renumiţi au făcut aceeaşi greşeală“ de a subestima actuala criză, declara Lagarde recent.
În cazul multor bănci centrale, sondajele indică o pierdere a încrederii publice.
Stanley Druckenmiller, proprietar al Duquesne Family Office, avertiza recent că investitorii vor suferi în mod inevitabil pierderi din cauza politicilor eronate ale băncilor centrale.

Zf.ro

Noutați dupa tema