Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Fed ar putea săpa într-un final groapa firmelor zombie ţinute până acum în viaţă de creditele ieftine

Fed ar putea săpa într-un final groapa firmelor zombie ţinute până acum în viaţă de creditele ieftine

Firmele neproductive ar putea fa¬limenta odată cu majorarea dobân¬zilor de către banca centrală ameri¬cană. Vor plăti muncitorii şi eco¬nomia în general preţul, se întreabă Deutsche Welle.
Companiile zombie, firme ne¬pro¬ductive care nu-şi pot plăti do¬bân¬zile la credite, ce includ multe bran¬duri cândva sinonime cu capita¬lis¬mul american ca Macy’s, Boeing, Delta şi American Airlines, şi-ar putea vedea într-un final sfârşitul în condiţiile în care majorările de dobânzi şi reducerea bilanţului Fed restricţionează accesul la credite ieftine, credite care le ţineau în viaţă.
Unii analişti salută funeraliile vii¬toare şi critică aceşti morţi-vii pentru povara pusă pe creşterea şi pro¬ductivitatea economiei americane. Obligaţiile legate de datorii adesea descurajează aceste companii de la a face investiţii.
Şi totuşi, alţii avertizează că un val de falimente ar elimina orice sce¬nariu de aterizare lentă a economiei ame¬ri¬cane. Cine ar purta povara declinului lor rămâne o întrebare deschisă.
Companiile zombie sunt omni¬pre¬zente în economia americană, reprezentând o cotă de 16% din firmele americane, potrivit calculelor Morgan Stanley. Potrivit Bloomberg, aproximativ o cincime din cele mai mari 3.000 de companii publice din America sunt zombie, cu datorii totalizând 900 de miliarde de dolari.
Dar nu numai America se con¬fruntă cu o astfel de putreziciune cor¬po¬rativă. Firmele zombie reprezintă peste 20% din companiile europene.
Astfel de firme îşi compensează productivitatea redusă şi datoriile mari punând presiune pe angajaţi cu salarii scăzute şi condiţii precare. „Simpla lor supravieţuire are con¬secinţe negative asupra altor com¬panii şi angajaţi“, arată Juan M. Grana, cercetător pentru guvernul argentinian şi profesor la Universi¬tatea din Buenos Aires.
Este moartea firmelor zombie un lucru bun pentru economie?
Acest lucru depinde de condiţiile macroeconomice ale ţării, explică Joseph E. Gagnon de la Peterson In¬stitute for International Economics.
Potrivit acestuia, uciderea fir¬melor zombie în timpul unei rece¬siuni ar fi o idee groaznică pentru că alte companii nu ar putea probabil absorbi masa de şomeri care ar re¬zulta. Însă condiţiile economice s-au schimbat din 2020.
„O perioadă cu o rată foarte ridi¬cată a ocupării forţei de muncă şi in¬flaţie foarte ridicată este una ideală pentru moartea companiilor zom¬bie“, explică Gagnon. Angajaţii dis¬ponibilizaţi ar putea fi teoretic absorbiţi de economia fierbinte, făcând decesul firmelor zombie mai puţin dureros.

Zf.ro

Noutați dupa tema