Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Europei Centrale şi de Est îi trebuie până la 850 de miliarde de euro să prindă din urmă infrastructura din Europa de Vest. Cum se vor finanţa investiţiile?

Europei Centrale şi de Est îi trebuie până la 850 de miliarde de euro să prindă din urmă infrastructura din Europa de Vest. Cum se vor finanţa investiţiile?

Europei Centrale şi de Est (ECE) îi trebuie între 500 şi 1.000 de miliarde de dolari (850 mld. de euro) pentru a prinde din urmă Vestul Europei. Iniţiativa celor Trei Mări (I3M), un proiect a 12 state din ECE, printre care şi România, are potenţialul de a atrage atenţia investitorilor în cele 12 ţări participante, a fost una dintre concluziile evenimentului „Three Seas Generation Freedom Conference”, organizat la Varşovia de statul polonez.
„Acum 15 ani, când am intrat în Uniunea Europeană, un pas pe care toţi l-am aşteptat, toată lumea se aştepta să fie extraordinar. Toată lumea era nerăbdătoare să creăm infrastructura, să ne conectăm cu Vestul. Apoi am realizat că am neglijat un aspect important, care lipseşte: o cooperare mai apropiată între ţările noastre (din Iniţiativa celor 3 Mări – n. red.)”, a spus, în cadrul evenimentului, Paweł Jabłoński, adjunct al ministrului de externe al Poloniei.
Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică prin care 12 state cu ieşire la Marea Neagră Marea Adriatică şi Marea Baltică care are scop creştere cooperării, inclusiv în plan economic, celor 12 state membre. Printre obiective se află şi crearea de infrastructură energetică, de transport şi digitală pentru interconectarea celor 12 state membre: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.
PIB-ul celor 12 ţări din I3M înseamnă peste 1.200 de mld. de euro, o populaţie de 12 mil. de oameni şi o suprafaţă de 1,2 mil. de kilometri pătraţi. Decalajul de infrastructură între ECE şi Vestul Europei rămâne important, iar estimarea privind nivelul de investiţii este între 500 şi 1.000 de mld. de dolari.
„Într-adevăr, vorbim despre soluţionarea unui decalaj în infrastructură care va necesita între 500 miliarde şi 1.000 de miliarde de dolari pentru a depăşi decalajul dintre infrastructura din Europa Centrală şi de Est şi cea din Vest”, a spus, în cadrul evenimentului, Ian J. Brzezinski, fost adjunct al secretarului Apărării pentru Europa şi NATO din SUA.
De unde se vor finanţa aceste investiţii?
Brzezinski este de părere că este mai greu pentru state să atragă singure aceste investiţii, iar I3M poate ajuta în acest sens: „Acţionând singur în Europa Centrală este adesea mai dificil de a atrage niveluri ridicate de investiţii. Dar astăzi, prin combinarea eforturilor prin Iniţiativa celor Trei Mări, se generează o masă critică şi un set de oportunităţi care nu pot fi ignorate de piaţă.”

Zf.ro

Noutați dupa tema