Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Sfârşitul „epocii de aur” în Germania: Pe măsură ce Merkel se pregăteşte să părăsească după 16 ani funcţia de cancelar, majoritatea germanilor consideră că ţara îşi va lăsa astfel în urmă perioada de glorie

Sfârşitul „epocii de aur” în Germania: Pe măsură ce Merkel se pregăteşte să părăsească după 16 ani funcţia de cancelar, majoritatea germanilor consideră că ţara îşi va lăsa astfel în urmă perioada de glorie

Sub conducerea cancelarului Angela Merkel, 67 de ani, puterea şi influenţa pe care a exercitat-o Germania la nivel european şi global a devenit incontestabilă şi, după 16 ani petrecuţi la cârma ţării, mulţi europeni consideră că plecarea lui Merkel va marca sfârşitul unei ere, incluzând aici o bună parte din populaţia germană, conform unui sondaj citat de CNBC.
Studiul, realizat la începutul verii de Consiliul European pentru Relaţii Publice (ECFR) în 12 ţări UE, arată că europenii încă o consideră pe Merkel drept o forţă unificatoare şi se aşteaptă ca Germania să îşi continue rolul de lider din cadrul Uniunii. Totuşi, gradul de pesimism înăuntrul şi în afara Germaniei continuă să crească.
Sondajul a scos la iveală faptul că mulţi europeni văd Germania ca pe o putere aflată în declin. În Germania, 52% din cetăţeni cred că ţara a trecut de epoca sa de aur. Doar 15% dintre respondenţi cred că Germania încă se află într-o astfel de perioadă, în timp ce 9% din totalul respondenţilor au declarat că încă nu au cunoscut perioada de glorie a ţării.
De-a lungul continentului, o treime dintre europenii (34%) chestionaţi au spus că steaua Germaniei începe să pălească. 21% consideră că ţara se află în prezent în epoca sa de aur, iar doar 10% au spus că acea perioadă se află undeva în viitor.

În ciuda unor măsuri controversate, Merkel părăseşte biroul de cancelar în proprii ei termeni. Ea rămâne o figură populară în Europa, cu o notorietate mult mai mare decât preşedintele francez Emmanuel Macron, despre care mulţi analişti spun că va încerca să umple golul lăsat de Merkel.
Când ECFR şi-a întrebat respondenţii pe cine ar alege într-un vot ipotetic pentru preşedinţia Uniunii Europene, 41% au spus că ar alege-o pe Angela Merkel, în timp ce 14% ar opta pentru Macron. Restul de 45% au susţinut că nu ştiu sau nu vor să voteze.
Cel mai mare grad de încredere pentru Merkel a fost în Ţările de Jos (58%), Spania (57%) şi Portugalia (52%). Până şi în Franţa, 32% ar vota pentru Merkel şi 20% pentru Macron.
Merkel a ghidat Germania, zona euro şi întreaga Uniune Europene de-a lungul crizei financiare din 2008-2009, crizei datoriilor suverane (care a ajuns la apogeu în 2012) şi crizei imigranţilor din 2015-2016. Mai recent, Merkel a jucat un rol principal în ceea ce priveşte răspunsul Europei în faţa pandemiei de Covid-19 şi a supravegheat alături de Macron planul de recuperare al Uniunii.

Zf.ro

Noutați dupa tema