Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Tendinţe: Va persista munca de la distanţă şi după pandemie?

Tendinţe: Va persista munca de la distanţă şi după pandemie?

Unele companii merg pe modelul remote, în timp ce altele optează pentru modelul hibrid.
Angajaţii din birouri nu se vor întoarce probabil fulltime la birou deoarece companiile s-au obişnuit deja cu aranjamente flexibile în timpul pandemiei, a spus recent şefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.
Iar mulţi salariaţi au descoperit că le este mult mai bine dacă măcar câteva zile pe săptămână ar lucra de acasă sau poate de pe plaja mării sau de la cabana din vârf de munte. Apoi, pandemia nu se va termina prea curând.
Într-un interviu pentru CNBC, Marc Benioff, CEO-ul companiei americane de software Salesforce, a remarcat că populariatea muncii de la distanţă în rândul angajaţilor de rând i-a luat pe şefii din business prin surprindere.
„La birou nu se întorc atât de mulţi angajaţi pe cât s-au aşteptat şefii lor“, a spus Benioff. „Se observă un număr foarte mic de oameni la birou pentru că angajaţii sunt mai productivi de acasă.“ Munca de la distanţă este percepută ca având şi dezavantaje. Unii anagajaţi cred că lipsa contactului şi a interacţiunii cu colegii şi şefii are un impact negativ asupra dezvoltării carierei. Pandemia a adus schimbări mari în ceea ce priveşte modul în care muncim, determinând multe com¬panii să treacă de la o cultură având în centru biroul, la moduri mai flexibile de muncă. Totul este într-o fază experimentală, în condiţiile în care companiile încearcă să creeze şi să testeze modele de lucru post-pandemie eficiente pentru propriile operaţiuni şi angajaţi, scrie BBC.
Multe organizaţii fac tot posibilul pentru a face munca mai flexibilă, cât şi mai puţin împovărătoare graţie ultimelor dezbateri privitoare la sănătatea mentală, echilibrul dintre muncă şi viaţă şi burnout.
Unele companii merg pe modelul remote, în timp ce altele optează pentru modelul hibrid.
Cu sediul în Varşovia, dar cu huburi importante în San Francisco, Londra şi Berlin, Codility, care ajută firmele de inginerie să angajeze talente, are peste 150 de angajaţi în 30 de ţări. Înainte de pandemie, compania era deja flexibilă cu structura, însă pe fondul pandemiei CEO-ul acesteia, Natalia Panowicz, a decis să treacă definitiv la o structură remote.
Este un proces în plină desfăşurare, iar liderii de companii va trebui să-şi adapteze strategiile viitoare în faţa unor noi provocări, cum ar fi epuizarea angajaţilor, criza forţei de muncă şi perspectiva unor noi tulpini de coronavirus.
Însă nu toţi sunt mulţumiţi de această tranziţie. Într-un interviu acordat CNBC, CEO-ul Salesforce Marc Benioff remarca faptul că popularitatea muncii de la distanţă i-a luat pe şefii de companii prin surprindere, iar unii ezită adesea să cedeze controlul, chiar dacă s-a dovedit că munca de la distanţă este mai productivă.
În Europa, marile companii au fost obligate să amâne revenirea la birou după apariţia tulpinii delta, scrie Bloomberg. În timp ce City-ul londonez asistă la revenirea la birou a unui număr în creştere de oameni, unele bănci oferă de asemenea aranjamente flexibile.
Şefa BCE Christine Lagarde a admis că mari părţi ale forţei de muncă nu dispun de „luxul de a alege“.
În Europa de est, majoritatea polonezilor şi-ar dori să lucreze de la distanţă cel puţin două zile pe săptămână, după ce s-au obişnuit cu acest mod de lucru, notează The First News.
În SUA, interesul faţă de munca de la distanţă a crescut puternic în timpul pandemiei şi persistă chiar în condiţiile redeschiderii economiei, sugerând că tendinţa s-ar putea menţine şi după pandemie, sugerează un studiu recent realizat de Glassdoor, potrivit CNBC.

Zf.ro

Noutați dupa tema