Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Giganţii chinezi, în căutarea „prosperităţii comune”: Alibaba promite să ofere 15,5 miliarde de dolari micilor companii din China. Acţiunile, minus 3,6%

Giganţii chinezi, în căutarea „prosperităţii comune”: Alibaba promite să ofere 15,5 miliarde de dolari micilor companii din China. Acţiunile, minus 3,6%

Alibaba Group Holding a promis să ofere 100 de miliarde de yuani (15,5 miliarde de dolari) de-a lungul următorilor cinci ani către programul de „prosperitate comună” al preşedintelui Xi Jinping, devenind astfel cel mai recent gigant tech care se poziţionează în linie cu intenţiile Beijingului, conform Bloomberg.
A doua cea mai mare companie din China va împărţi banii în zece tranşe ce vor conţine investiţii în segmentul tech, susţinând între timp micile companii din ţară, spune ziarul Zhejiang Daily, controlat de statul chinez. Informaţia a fost confirmată de un purtător de cuvânt al firmei.
Alibaba se alătură astfel unui număr tot mai mare de companii care promit să îşi doneze o parte din venituri după ce au acumulat cantităţi uriaşe de bani datorită boom-ului din industria internetului, accentuat de tranziţia către mediul digital pe care a impus-o pandemia. Pinduoduo, gigantul din e-commerce ce concurează acum cu Alibaba în zonele rurale ale Chinei, a promis să doneze 1,5 miliarde de dolari din profit către programele de ajutor social ale fermierilor.
Tencent, cea mai valoroasă companie din China, a anunţat luna trecută că va dubla cantitatea de bani pe care o va aloca programelor de responsabilitate socială la 15 miliarde de dolari.
Firmele sunt urmate de un număr din ce în ce mai mare de miliardari tech – de la Colin Huang, şeful Pinduoduo, Zhang Yiming, fondatorul ByteDance (care deţine TikTok) şi Lei Jun, fondatorul Xiaomi – care donează sume impresionante către o multitudine de cauze, actele de generozitate sincronizându-se cu ultimele runde de reglementare ale autorităţilor din Beijing.
„Planul Alibaba, în valoare de 15,5 miliarde de dolari, are un preţ rezonabil şi ar putea să remedieze o serie de temeri cu privire la reglementare. Ar putea părea dramatic, însă perspectivele privind vânzările şi veniturile rămân neafectate. Cantitatea, care va fi lansată până la finalul lui 2025, reprezintă doar 31% din actualul sold de trezorerie al Alibaba şi se compară cu un cash flow disponibil de 24 de miliarde de dolari de-a lungul unei perioade de 12 luni. De asemenea, acordul pune Alibaba la acelaşi nivel cu Tencent, care a acţionat mai devreme în acest sens”, spun doi analiştii citaţi de Bloomberg.
În urma anunţului, acţiunile Alibaba au suferit un declin de 3,6% pe bursa din Hong Kong.

Zf.ro

Noutați dupa tema