Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Ungaria impune o taxă specială, de 90%, pentru a stăvili scumpirea materialelor de construcţii

Ungaria impune o taxă specială, de 90%, pentru a stăvili scumpirea materialelor de construcţii

Marii producători de nisip, pietriş şi ciment din Ungaria vor fi nevoiţi să plătească o taxă de 90% pe profiturile realizate din vânzările peste preţurile stabilite de către guvernul ţării, relatează Bloomberg.
Noua taxă este parte a eforturilor guvernului de a aduce sub control creşterea puternică a preţurilor materialelor de construcţii. Preţul cimentului, de exemplu, a crescut cu 16% în perioada mai-iunie, potrivit datelor Federaţiei Naţionale a Contractorilor Ungari din Construcţii.
Măsurile anunţate în ultima vreme de către guvernul ungar pentru stăvilirea creşterii preţurilor materialelor de construcţii au fost publicate în Monitorul Oficial la sfârşitul săptămânii trecute, acestea incluzând taxa de 90%, taxă supli¬mentară pe exploatarea resurselor miniere, potrivit Property Forum.
Guvernul a stabilit de asemenea limite de preţ peste care taxa suplimentară va fi percepută.
Aceasta trebuie plătită în forinţi până în a 15-a zi a lunii următoare. Se stipulează de asemenea că veniturile din această taxă trebuie folosite pentru finanţarea proiectelor publice din sectorul serviciilor de sănătate.
Portfolio.hu arată că noua taxă este adaptată celor mai mari jucători din sector (11 companii), deoarece guvernul susţine că aceştia realizează profituri suplimentare.
Laszlo Koji, preşedintele Sin¬dicatului Naţional al Antreprenorilor din Construcţii (EVOSZ), a menţionat că majoritatea com¬paniilor de construcţii vor obţine un profit maxim de o cifră în acest an, astfel că raţiunea ultimei decizii ar fi de a elimina disproporţiile semni¬ficative.
Anterior publicării noilor măsuri, guvernul Ungariei ordonase raportarea obligatorie a exporturilor de materiale de construcţii consi¬derate „strategice“. Neres¬pectarea obligaţiei de raportare poate duce la con¬fiscarea materialelor de cons¬truc¬ţii şi amenzi.
În urma acestei măsuri, Mapei Kft., un producător de auxiliare pentru construcţii, a anunţat că îşi va reduce exporturile pentru a satisface nevoile interne, iar ulterior o altă companie a anunţat că se va concentra exclusiv pe piaţa maghiară, atenuând astfel problemele legate de aprovizionare şi creşterea preţurilor materiilor prime, scrie Porfolio.
Premierul Viktor Orban a anunţat că restricţionarea exporturilor unor materiale de construcţii va fi introdusă din toamnă, după ce măsura va fi fost aprobată de către autorităţile de la Bruxelles.

Zf.ro

Noutați dupa tema