Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Olivier Blanchard, economist, se revoltă contra datoriilor făcute acum de către toate guvernele lumii: Luăm de la tineri pentru a da la bătrâni

Olivier Blanchard, economist, se revoltă contra datoriilor făcute acum de către toate guvernele lumii: Luăm de la tineri pentru a da la bătrâni

Laurence Kotlikoff şi alţi economişti spun că acumularea de datorii pentru a plăti cheltuielile curente înseamnă a lua bani de la tineri pentru a-i da la bătrâni, scrie Bloomberg.
Boomul actual al cheltuielilor pe deficit făcute de guverne din întreaga lume îi datorează cel puţin ceva lui Olivier Blanchard care, în 2019, a scris: „Sincer, datoria publică s-ar putea să nu aibă costuri fiscale“. Blanchard, fost economist-şef al Fondului Monetar Internaţional, a argumentat că dacă rata de creştere a economiei este mai mare decât rata de împrumut a guvernului pe o perioadă mai lungă de timp, datoria devine mai accesibilă în timp deoarece ratele se micşorează ca pondere în economie.
Părea o invitaţie la un festin cu datorii, chiar dacă Blanchard a revenit şi chiar şi-a exprimat îngrijorarea în acest an că cheltuielile pe deficit ale administraţiei Biden vor supraîncălzi economia SUA.
Acum, două lucrări de cercetare ale economistului Laurence Kotlikoff de la Universitatea Boston pun sub semnul îndoielii concluziile iniţiale ale lui Blanchard. Autorii spun că împovărarea generaţiilor viitoare cu mai multe datorii nu trece testul îmbunătăţirii Pareto, care este stan¬dardul de care s-a agăţat Blanchard. O politică aduce îmbunătăţiri Pareto dacă aduce beneficii unor oameni fără să înrăutăţească situaţia nimănui. Dacă chiar şi o singură persoană este afectată de acea politică, aceasta nu aduce o îmbunătăţire Pareto.
Kotlikoff, care se descrie mai degrabă drept un realist în ceea ce priveşte deficitele, susţine că acumularea de da¬torii pentru a plăti chel¬tu¬ielile curente este ca o schemă Ponzi, în care banii de la noii ju¬cători (cei tineri) sunt folosiţi pentru a plăti persoanele care au înce¬put să joace mai devreme (bătrânii). Schema Ponzi se pră¬bu¬şeşte atunci când ritmul de creş¬tere a economiei scade sub rata dobânzii. „Pentru o vreme totul arată grozav, apoi cineva cade în groapă“, spune Kotlikoff. „Olivier este un economist fantastic şi este un prieten de-al meu, dar nu cred că acesta a fost cel mai bun produs al eforturilor sale“, spune Kotlikoff.

Zf.ro

Noutați dupa tema