Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Planuri extravagante: China vrea să construiască o cale comercială navigabilă din Grecia până în Europa Centrală

Planuri extravagante: China vrea să construiască o cale comercială navigabilă din Grecia până în Europa Centrală

China intenţionează să con¬stru¬ias¬că o cale comercială din Marea Egee până la Dunăre pentru a conecta Grecia şi Europa Centrală prin Balcani cu scopul facilitării tran¬sportului maritim de bunuri, scrie Greek Reporter.
Planul face parte din iniţiativa noului drum al mătăsii lansată de China şi semnalează ambiţia gigantului asiatic de a juca un rol şi mai proeminent pe scena mondială.
China şi-a stabilit deja o poziţie solidă în Mediterana prin preluarea controlului asupra principalului port al Greciei, Pireu, prin intermediul COSCO. Compania investeşte acum sute de milioane de euro pentru extinderea acestuia.
Totuşi, portul care ar fi folosit în cazul noii rute navigabile ar fi Salonic.
Planul analizat de China prevede crearea unei legături verticale între Dunăre, al doilea cel mai lung fluviu al Europei, şi coasta de nord a Greciei.
Planul vizează amenajarea anu¬mitor părţi din râuri pentru a facilita tran¬sportul de măr¬furi. Pro-iectul ar aduce schim¬bări radicale în ceea ce priveşte op¬ţiu¬nile de tran¬sport în întreaga re¬giune euro¬peană.
Totuşi, acesta ne¬cesită înche¬ie¬rea de acorduri bila¬terale cu toate ţ㬬rile implicate: Grecia, Serbia, Macedonia de Nord, cât şi ţările central-europene.
În cazul materializării planului chinezilor, ţările din Balcani şi Europa centrală ar primi bunuri mai ieftin şi mai rapid.
În acelaşi timp, ţările balcanice şi-ar putea exporta produsele locale către pieţe din vestul Europei mai uşor, mai rapid şi mai ieftin.
Canalul ar oferi o rută mult mai rapidă şi mai ieftină pentru mărfurile din Est destinate Europei.
În prezent, navele din China cu destinaţia Europa se opresc în portul Pireu sau în Trieste, Italia. De acolo, bunurile sunt transportate către Europa cu camioane, trenuri sau avioane. Transportul bunurilor pe aceste căi către Europa centrală şi nordică este însă costisitor şi de durată.
Noua rută analizată de China nu este numai eficientă din punct de vedere al costurilor, dar şi mai sigură din punct de vedere ecologic.
Ideea de a conecta Mediterana de Dunăre datează de fapt din anii 1840, însă din cauza războaielor care au urmat, proiectul a fost suspendat.
Astăzi, intrarea din Mediterana la Marea Neagră este controlată de Turcia, iar un astfel de plan ar avea nevoie de aprobarea guvernului de la Ankara.
Prin urmare, Thessaloniki ar constitui punctul ideal de intrare către Dunăre şi restul canalului plănuit de China.

Zf.ro

Noutați dupa tema