Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Gospodăriile româneşti sunt cele mai sărace din UE, conform unui clasament realizat de banca centrală a Danemarcei. Ce state se află pe primele locuri

Gospodăriile româneşti sunt cele mai sărace din UE, conform unui clasament realizat de banca centrală a Danemarcei. Ce state se află pe primele locuri

Gospodăriile daneze sunt cele mai bogate din Uniunea Europeană, potrivit unei analize efectuate de banca centrală a ţării, citată de CNBC.
În medie, o gospodărie din Danemarca avea 254.000 de euro în active financiare în ultimul trimestru din 2020. Datele au fost extrase dintr-un raport al Băncii Centrale Europene cu privire la conturile financiare ale celor 27 de membri UE.
Informaţiile arată că danezii tind să aibă datorii mai mari, la peste 75.000 de euro, fiind depăşiţi doar de luxemburghezi, care adună, în medie, datorii de aproape 89.000 de euro.
Per total, danezii au o avere financiară netă de aproape trei ori peste media blocului european, 177.000 euro versus 60.000 euro.
Banca centrală a Danemarcei spune că, deşi media este extrem de mare, nu există diferenţe semnificative între indivizi. De exemplu, instituţia susţine că danezii cu cele mai mari venituri tind să aibă mai multe active şi datorii, în timp ce persoanele mai bătrâne tind să aibă pensii mai mari.
Gospodăriile din Olanda au avut a doua cea mai mare cantitate de active financiare, 212.000 euro, urmate de Luxemburg şi Suedia.
Între timp, gospodăriile din România sunt cele mai sărace din Uniunea Europeană, cu doar 10.700 de euro în active financiare.

Zf.ro

Noutați dupa tema