Noutaţi

Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

FT: Europa pierde cursa revenirii economice în faţa SUA şi Chinei

FT: Europa pierde cursa revenirii economice în faţa SUA şi Chinei

În viitor, Europa şi SUA vor avea o greutate mai mică în economia glo¬ba¬lă, pe măsură ce ţările emergente acce¬lerează.
Acest lucru este inevi¬tabil. Ceea ce nu ştim este cât de re¬pede va fi redusă dominaţia ame¬ricană şi eu¬ro¬peană, deoarece aceas¬ta depin¬de în parte de alegerile po¬litice făcute as¬tăzi, scrie Martin Sandbu, comen¬tator la Financial Times.
Din acest punct de vedere, pre¬şedintele american Joe Biden a întârziat declinul ţării sale. Cu toate acestea, liderii UE par să accelereze declinul blocului comu¬nitar. Recent aprobatul pachet de stimuli fiscali de 1.900 miliarde dolari al lui Biden s-ar putea să nu fie lite¬ral¬mente vizibil din spaţiu, dar este cu siguranţă colosal. În previziunile sale actualizate în martie, OECD a estimat că stimu¬len¬tul SUA va adăuga un punct pro¬centual creşterii economice globale. Acesta a dublat prognoza de creştere pentru 2021 pentru SUA însăşi, de la 3,3% la 6,5%.
Administraţia lui Biden prevede că PIB-ul SUA va reveni la poten¬ţia¬lul său cu trei-patru ani mai repede dato¬rită stimulului. Potrivit OECD, răs¬pun¬sul este atât de pu¬ternic încât, până la sfârşitul anului viitor, eco¬nomia SUA va fi cu un pro¬cent peste traiectoria anticipată înainte de criză.
În schimb, zona euro va rămâne cu mai mult de 2% în urmă faţă de ceea ce se aştepta înainte de pandemie, apre¬ciază OECD.
Decalajul Marii Britanii va fi de două ori mai mare. Acest lucru este bun pentru cetăţenii SUA şi rău pentru europeni. Dar are şi implicaţii geopolitice. Înseamnă că declinul relativ al SUA este puţin amânat, în timp ce marginalizarea economică a Europei este accelerată. Nu este pentru prima dată când un răspuns inadecvat la criză grăbeşte decesul economic global al ţărilor occi¬den-tale. În 2008, chiar înainte de criza financiară mondială, Produsul Intern Brut al Chinei era o treime din cel al SUA sau al UE (cu Marea Britanie inclusă).
După doar patru ani, acest raport ajunsese la 50% în ceea ce priveşte UE, care s-a confruntat cu o recesiune dublă. Diferenţa faţă de nu s-a schimbat semnificariv deoarece economia americană s-a redresat ceva mai puternic. Comparativ cu primii ani ai mileniului, China a reuşit să-şi dubleze viteza de convergenţă în timpul crizei. Mai mult, acest instantaneu spune doar o parte din poveste. Mult după ce economiile lor şi-au revenit din criza financiară din 2008, ţările bogate au produs în continuare în medie cu aproape 10% mai puţin decât s-ar fi prognozat având în vedere performanţele lor anterioare crizei.

Zf.ro

Noutați dupa tema