Noutaţi

Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Amsterdam este câştigătorul surpriză al Brexitului: Capitala financiară olandeză a preluat mai mult de 20% din piaţa swapurilor euro şi peste 160 de miliarde de dolari în tranzacţii cu datoriile suverane

Amsterdam este câştigătorul surpriză al Brexitului: Capitala financiară olandeză a preluat mai mult de 20% din piaţa swapurilor euro şi peste 160 de miliarde de dolari în tranzacţii cu datoriile suverane

Autorităţile din Olanda erau nervoase înainte de Brexit. Spre deosebire de alte capitale europene care au văzut o oportunitate în retragerea Marii Britanii din UE - şansa de a atrage mai multe locuri de muncă în domeniul afacerilor şi serviciilor financiare -, guvernul olandez era îngrijorat de un şoc economic deoarece Marea Britanie era un partener comercial important care părăseşte piaţa comună, scrie Financial Times.
Guvernul olandez a derulat o campanie de sensibilizare a pu¬blicului pentru a alerta companiile cu privire la pericole. Brexitul a fost descris ca un monstru păros ener¬vant, o barieră care a împiedicat companiile olandeze să ajungă la în¬tâlniri sau care întârzie transporturile către Marea Britanie. Stef Blok, ministrul de externe, a scris pe Twitter: „Asiguraţi-vă că Brexit nu vă stă - sau nu se întinde - în calea voastră.
Cu toate acestea, de când Marea Britanie a părăsit piaţa unică în urmă cu nouă săptămâni, Brexit a fost la fel de mult o oportunitate pentru Olanda.
În cursa de a atrage afacerile care părăsesc Londra, Amster¬damul, şi nu centrele bancare mai mari cum sunt Frankfurt şi Paris, a strălucit.
Având în vedere că autori¬tăţile de regle¬men¬tare din UE se stră¬duie să recâştige con¬trolul asupra tu¬turor afa¬cerilor denomi¬nate în euro, Amster¬dam a declasat deja Lon¬dra, fiind principalul centru european de tranzacţionare a acţiunilor, în con¬di¬ţiile în care mai mult de 8 miliarde de euro pe zi în tranzacţii cu acţiuni UE au fost forţate să revină în bloc.
Capitala financiară olandeză a preluat, de asemenea, mai mult de 20% din piaţa swapurilor euro şi peste 160 de miliarde de dolari în tranzacţii cu datoriilor suverane.
Acest transfer va fi suplimentat în iunie, când piaţa de tranzacţionare a emblematicelor certificate de emisii de carbon din Europa, de 1 miliard de euro pe zi, se mută, de asemenea, la Amsterdam.
„Oraşul este în plină expansiune. Se construiesc într-o nebunie şcoli internaţionale. Afacerile care au venit aici sunt o consecinţă firească a Brexitului “, spune Guus Warringa, director al Stichting Capital Amster¬dam, o fundaţie care promovează pieţele publice olandeze. Chiar şi aşa, el recunoaşte că a fost o surpriză pentru unii observatori. „Nu a existat niciun plan de a-i aduce londonezi la Amsterdam“.

Zf.ro

Noutați dupa tema