Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Veaceslav Ioniță: Din cauza faptului că salariile din sectorul construcțiilor sunt achitate în plic, bugetul țării va pierde 4,2 miliarde de lei în 2024

Veaceslav Ioniță: Din cauza faptului că salariile din sectorul construcțiilor sunt achitate în plic, bugetul țării va pierde 4,2 miliarde de lei în 2024

Potrivit expertului IDIS Viitorul, sectorul construcțiilor, care crește anual, se confruntă cu dificultăți serioase de resurse umane, care subminează securitatea și durabilitatea sectorului, precum și prejudiciază bugetul de stat. Potrivit expertului, în primul trimestru al anului 2025, volumul lucrărilor de construcții a totalizat aproape 21 de miliarde de lei, inclusiv 5,6 miliarde de lei în municipiul Chișinău, unde valoarea de piață a locuințelor construite a fost de 25,5 miliarde de lei. Pentru comparație, în 2024, valoarea lucrărilor de construcții în Chișinău era de 4,5 miliarde de lei, iar valoarea de piață a locuințelor noi era de 14,1 miliarde de lei. Această piață este în creștere, însă există un decalaj mare între volumul construcțiilor în Chișinău și în raioanele țării. Astfel, în ultimii 5 ani, circa 73% din lucrări au fost efectuate în Chișinău. Volumul lucrărilor de construcție pe cap de locuitor în capitală este de 25,7 mii lei, următorul după acești indicatori fiind Strășeni - 8,3 mii lei. În general, potrivit estimărilor lui Veaceslav Ioniță, în majoritatea raioanelor din țară volumul investițiilor și construcțiilor este de 25 de ori mai mic decât în Chișinău. În același timp, principala problemă a sectorului construcțiilor este că 60% din angajații săi sunt angajați în sectorul informal. Astfel, în 2024, în construcții erau angajate 64 mii de persoane, dintre care 24,8 mii erau angajate, iar 39,2 mii - ilegal. În același timp, 40 la sută dintre lucrătorii din industria construcțiilor sunt nou-veniți în fiecare an. "Acest fapt vorbește despre lipsa de creștere profesională în această industrie, deși majoritatea tinerilor vin să lucreze aici. Dacă în orașe 50 % sunt angajați oficial și 50 % neoficial, în zonele rurale doar 26,4 % sunt angajați oficial, iar restul de 73,6 % nu au asigurare medicală și socială. Salariile din industria construcțiilor sunt cu aproximativ 15% mai mici decât salariul mediu pe economie, dar o parte semnificativă a celor care lucrează în industria construcțiilor își primesc salariul în plic. Salariul real pe care îl primește o persoană angajată oficial este cu 15-20% mai mare decât salariul mediu pe economie", a declarat expertul. Din cauza neplății contribuțiilor de asigurări sociale și de sănătate, precum și a altor impozite și taxe de către unii angajați din sectorul construcțiilor, bugetul public național nu va încasa 4,2 miliarde de lei în 2024, 3,6 miliarde de lei în 2023 și 3,2 miliarde de lei în 2022. "Sectorul construcțiilor, unde există o rotație anuală excesivă a personalului, unde este imposibil să se garanteze calitatea lucrărilor de construcții, trebuie scos din zona de umbră a economiei în cea legală. Cu astfel de tendințe este imposibil să dezvoltăm industria și să formăm specialiști", a concluzionat Veaceslav Ioniță. De asemenea, acesta a susținut ideea sindicatelor și patronatelor din sector, care au propus crearea instituției "Casa Socială a Constructorului", asemănătoare cu România. Prin intermediul acestei structuri, în perioadele de șomaj, angajatul din sector ar urma să primească o parte semnificativă din salariul pe care l-a câștigat în perioada de angajare. // 18.07.2025 - InfoMarket.

Noutați dupa tema