Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În 2025, intenția cetățenilor din Moldova de a emigra a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 9 ani, iar pentru a nu părăsi țara, cetățenii ar fi de acord cu un salariu de 21.000 de lei

În 2025, intenția cetățenilor din Moldova de a emigra a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 9 ani, iar pentru a nu părăsi țara, cetățenii ar fi de acord cu un salariu de 21.000 de lei

Acestea sunt datele sondajului „Intențiile migratorii ale cetățenilor din Moldova”, realizat de CBS Research la comanda IDIS Viitorul în luna iunie a acestui an. În 2025, salariul pe care cetățenii ar dori să îl primească pentru a nu părăsi țara a fost, în medie, de peste 21.000 de lei pe lună, ceea ce reprezintă de 1,6 ori mai mult decât salariul mediu real din țară. În 2017, pentru comparație, această sumă era de 10.500 de lei. În 2025, aproape 49% dintre respondenți au declarat că nu ar pleca în străinătate dacă ar câștiga peste 20.000 de lei. Comentând rezultatele sondajului, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a menționat că este dificil de spus dacă există o legătură directă între salariul așteptat și intenția de a părăsi țara. Potrivit acestuia, paradoxul constă în faptul că cei care doresc să emigreze se mulțumesc cu salarii mai mici (22.000 de lei) decât cei care nu doresc să plece (25.000 de lei). Expertul atrage atenția că, de cele mai multe ori, doresc să părăsească țara cetățenii ale căror venituri sunt considerate suficiente. Aceștia sunt urmați de cei care se descurcă cu greu cu cheltuielile și abia apoi de cei care se confruntă cu dificultăți financiare grave. Potrivit sondajului, 74,3% dintre cetățenii care nu au lucrat niciodată în străinătate nu intenționează să o facă nici în viitor. În același timp, cel mai ridicat nivel al celor care doresc să părăsească țara se înregistrează în rândul populației rurale și al tinerilor, în special în vârsta de 18-29 ani. „Cei mai mulți doresc să plece tinerii din mediul rural cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, aproximativ 36% sau unul din trei tineri. Ei nu își văd viitorul în sate și caută o viață mai bună și oportunități. Pe regiuni, intenția de a emigra este cea mai mare în rândul locuitorilor din nordul țării (18,2%), urmați de locuitorii din mun. Chișinău (13,8%), din centrul țării (12,7%), iar cel mai mic procent se înregistrează în sudul țării (10,8%). În medie, potrivit sondajului, ponderea celor care intenționează să plece în străinătate în următoarele 6 luni este de 13,9%, comparativ cu 16,4% în februarie 2024 și 17,7% în decembrie 2021. Viaceslav Ioniță subliniază că acesta este cel mai scăzut indicator de la începutul observațiilor. El a subliniat că majoritatea celor care doreau să plece au plecat deja, iar numărul real al celor care pleacă este de câteva ori mai mic decât cel declarat. În 2024, nivelul migrației a fost de 1,3%, comparativ cu 2,4% în anul precedent și 2,5% în 2022 - cel mai scăzut din 2017. Dintre cei care s-au întors din străinătate, doar 10,6% au declarat că ar putea pleca din nou în următoarele șase luni, față de 17,5% în februarie 2024. // 04.07.2025 — InfoMarket

Noutați dupa tema