Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Jurnaliștii străini studiază ecoturismul în zona Nistrului de Jos

Jurnaliștii străini studiază ecoturismul în zona Nistrului de Jos

Zona umedă Ramsar a Nistrului de Jos a atras atenția unui grup de jurnaliști europeni care au venit în raionul Ștefan-Vodă în cadrul unui tur de informare. Vizita a fost organizată de societatea moldovenească Biotica, care a implementat o serie de eco-proiecte investiționale în regiune.


Biotica lucrează în zona „Nistrului de Jos” de la sfârșitul anilor 1990, obținând statutul internațional oficial de sit 1316 (3MD003) în Convenția Ramsar în 2003. Siturile Ramsar sunt zone umede cu valoare ecologică de importanță internațională. În cazul nostru, acesta ocupă 62 de mii de hectare, fiind situat în partea de sud-est a Moldovei, pe teritoriul raioanelor Căușeni, Ștefan Vodă și Slobozia din regiunea transnistreană.

Raionul Ștefan Vodă este considerat deosebit de atractiv pentru investiții. Zona este cu adevărat bogată: zona Ramsar include 15 complexe naturale, dintre care cele mai valoroase sunt Câmpia Talmaz, rezervația peisagistică „Grădina Turcească” și Zidul lui Traian, construit în secolul al III-lea d.Hr. Cu toate acestea, aceeași „Grădină Turcească” dintre satele Leuntea și Copanca este într-o stare neglijată. Rezervorul „Nistrului orb” (vechiul curs al Nistrului înainte de cutremurul din 1838) este încă foarte înnămolit. Cu toate acestea, principala valoare a acestei zone este că adăpostește jumătate din toată flora (40% sunt incluse în Cartea Roșie) și aproape 80% din mamiferele țării.

Jurnaliștii au vizitat principalele atracții ale regiunii – rezervorul „Nistrul orb”, rezervația „Grădina turcească”, platformele de observație din Purcari, Râșcaiei, Talmaza, Grădinitsa și accesul la râul Cioburchu, unde li s-a vorbit despre rolul ecosistemului în filtrarea apei, amenințările existente la adresa zonelor umede și potențialul lor ecologic.

A doua componentă a regiunii este ecoturismul. Din cele 26 de localități din Ștefan Vodă, până în prezent, șase sate sunt interesate de turism – Palanca, Tudora, Cioburciu, Purcari, Crocmaz, Răcăeți, precum și satul vecin Grădiștea (Căușeni). Dintre acestea, destinația Purcari, cu vinăria sa omonimă, Purcari Wineries, este mai promovată. Dar aceasta își vinde excursiile în mod independent, fără nicio legătură specială cu Nistrul de Jos.

Astfel, în cadrul turului jurnaliștii au evaluat agropensiunea „Mester Faur” din Cioburciu și vinăria „Leuntea Vin”. De asemenea, pentru ei a fost organizată o excursie de canotaj.

Potrivit directorului Biotica, Gabril Mărgineanu, compania a implementat mai multe eco-proiecte în zonă, cu o valoare totală de 3 milioane de euro. Din 2013, cu sprijinul guvernului austriac, au fost realizate investiții semnificative în infrastructură – a fost reconstruit sistemul de alimentare cu apă (inclusiv construirea unei ecluze și a unor turnuri de apă), au fost plantate peste 40 de hectare de copaci în fâșiile de protecție costieră de pe ambele maluri. Austriecii au fost, de asemenea, primii care au alocat un grant de 750 000 de euro pentru crearea Parcului Național Nistru de Jos („Nistru de Jos”), ceea ce crește automat prestigiul zonei Ramsar și permite monetizarea acesteia.

În ceea ce privește actualul turneu de presă pentru 10 jurnaliști, evenimentul face parte din proiectul „Natura 2000 în Moldova: Promovarea unei abordări europene a conservării naturii în Moldova”, implementat de Biotica Moldovenească în parteneriat cu ARNIKA din Cehia, cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe din Cehia.

 

Noutați dupa tema