Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Ștefăniță cere demisia ministrului Prodan: „Legislația permite desființarea unui monument atunci când acesta prezintă pericol de prăbușire și pune în pericol viața umană”

Ștefăniță cere demisia ministrului Prodan: „Legislația permite desființarea unui monument atunci când acesta prezintă pericol de prăbușire și pune în pericol viața umană”

Ion Ștefăniță, ex-director general interimar al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, în cadrul unei conferințe de presă, a acuzat conducerea Ministerului Culturii și cea a Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor de lipsă de viziune, impotență managerială și de atitudine selectivă atunci când e vorba de obiectele patrimoniului național cultural, venind în context cu un studiu la subiectul recentei conferințe a ministrului Culturii despre Conacul Urban Rîșcanu-Derojinschi din strada București 62 din Chișinău, care, potrivit spuselor sale, a fost desființat în conformitate cu prevederile legale, deoarece prezenta risc de prăbușire și punea în pericol vieți umane. Expertul a cerut, totodată, demisia ministrului Sergiu Prodan. *

 

„Țara e plină cu ruine și eu vreau ca Ministerul Culturii și instituțiile vizate să dea dovadă de responsabilitate și să reflecte situația reală. Când vorbim despre patrimoniul cultural național, nu vorbim doar de București 62 - Conacul Urban Rîșcanu-Derojinschi. Sau sunt alte adrese unde Ministerul creează situații pentru a tergiversa lucrurile și pentru a alunga persoanele din țară. Eu cunosc în detaliu cazul de la București 62 și cum a fost înstrăinat din proprietate publică în privată. Atunci au studiat cazul și deputații, și organele de drept... A fost înstrăinat atunci nu doar conacul, ci mai multe obiecte de patrimoniu cultural... Am făcut un aviz de evaluare și expertiză în ianuarie 2024, care cuprinde istoria Conacului din 1983 și până a căzut în abandon. Conacul s-a transformat într-o ruină și erau rămase doar 15% din clădire. În 2010 situația conacului era deplorabilă, era o ruină, tavanul stătea să cadă... Erau acolo persoane care se drogau, boschetari...Unii spun că a fost o bijuterie... Da, a fost o bijuterie atunci când statul o finanța, în perioada sovietică - pe care noi o criticăm, dar apoi a fost abandonat”, a declarat el.

 

Ion Ștefăniță a spus că raportul de expertiză asupra Conacului este unul detaliat și poate fi luat ca probă de orice organ de stat „Ministrul Prodan a spus că monumentul a fost demolat, dar acolo nu am constatat o demolare. Legislația permite desființarea unui monument atunci când acesta prezintă pericol de prăbușire și pune în pericol viața umană”, a precizat expertul, adăugând că agentul economic a mers pe un proiect de construcție care a fost coordonat și avizat de autorități.

 

În context, ex-directorul general interimar al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a cerut demisia ministrului Culturii, Sergiu Prodan. „Ministrul Culturii a dat dovadă de impotență managerială în domeniul culturii și inactivitate și trebuie să plece. Nu a fost realizat niciun proiect de anvergură în această perioadă”, a subliniat el.

 

Amintim că, la 28 august curent, ministrul Culturii, Sergiu Prodan a adus, în cadrul unei conferințe de presă, în atenția publică „un caz în care a fost prejudiciat patrimoniul cultural de stat, prin demolarea unui conac, ce reprezenta un monument istoric, și construirea unui bloc de apartamente în locul acestuia”. Ministrul Culturii a cerut companiilor care au construit blocul să achite în bugetul de stat peste 21,33 de milioane de lei, drept recuperare a prejudiciului adus statului. Potrivit lui Sergiu Prodan, este vorba despre Conacul Urban Rîșcanu-Derojinschi, de pe strada București, 62, din Chișinău, care a fost construit în anii ’70 ai secolului XIX.

Noutați dupa tema