Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Procesul de recuperare a bunurilor infracționale va funcționa mai eficient

Procesul de recuperare a bunurilor infracționale va funcționa mai eficient

Bunurile infracționale vor fi recuperate mai eficient. Un program național în acest sens a fost elaborat de către un grup de experți naționali și internaționali și ar urma să fie aprobat de Parlament până la finele anului curent. Documentul strategic va responsabiliza instituțiile implicate în recuperarea activelor provenite din infracțiuni și reutilizarea acestora în scopuri sociale. Programul Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale, dar și alte subiecte de importanță majoră din domeniu au fost prezentate în cadrul unui club de presă desfășurat la Chișinău. Evenimentul a fost organizat de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) din cadrul Centrului Național Anticorupție în parteneriat cu Fundația Soros Moldova.

Programul Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale ar urma să fie implementat în perioada 2023-2027 și are la bază câteva obiective principale: coagularea unui mecanism național de recuperare a bunurilor infracționale, îmbunătățirea expertizei privind recuperarea bunurilor, dar și sporirea transparenței și integrității în domeniu.

Serghei Carapunarlî, Șeful Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale: „Subiectul recuperării bunurilor infracționale se regăsește atât pe agenda internă, ca o acțiune din Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2020–2025,  cât și pe cea externă a țării noastre, inclusiv în contextul Acordului de asistență macrofinanciară, a recomandărilor rundei a cincea de evaluare a Comitetului Moneyval a Consiliului Europei. Este o prioritate pe plan politic, public, asociativ și, nu în ultimul rând, unul dintre angajamentele pe care le are Republica Moldova în contextul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Am sesizat anumite rezerve în cooperarea inter-instituțională și pe plan legislativ, de aceea am simțit necesitatea emiterii unui astfel de document și sperăm să fie aprobat cât de curând. Mizăm că drept urmare, se vor consolida mecanismele naționale de recuperare a bunurilor infracționale”
 
Pentru elaborarea documentului, în luna martie a acestui an a fost creat un grup de lucru inter-instituțional, care a întrunit reprezentanți și delegați din peste 25 de entități și autorități: instituții de drept, ministere, Președinția, Parlamentul, procuraturile specializate, Banca Națională, Consiliul Superior al Magistraturii, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, reprezentanți ai Guvernului, Fundația Soros Moldova și altele.

Natalia Camburian, Directoarea Departamentului Buna Guvernare, Fundația Soros Moldova: Ne punem multe speranțe în acest document strategic important, care va seta foarte clar prioritățile pentru următorii 5 ani, cu privire la ceea ce urmează să realizăm împreună. Pe lângă ARBI, în procesul de recuperare a bunurilor infracționale sunt implicate un șir de alte instituții care, de asemenea, trebuie să pună umărul pentru a putea eficientiza procesele și a accelera recuperarea bunurilor infracționale.”

Pe lângă prezentarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale, în cadrul evenimentului au mai fost discutate și alte subiecte actuale, precum: acțiunile întreprinse de ARBI în parteneriat cu organizațiile internaționale de profil, cooperarea ARBI cu instituțiile din Moldova pentru recuperarea bunurilor infracționale, dar și limitările legislative din acest domeniu.

Pavel Calpajiu, Șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate, ARBI: Cheia succesului în procesul de recuperare este cooperarea inter-instituțională și această recuperare vine ca răspuns la eficiența sistemului. Este important ca la fiecare etapă a procesului de recuperare să existe sinergie și încredere reciprocă, alimentate de transparența maximă a acțiunilor care se află în derulare. Atât organele de drept, ARBI, dar și procurorii, judecătorii, Serviciul Fiscal de Stat și executorii judecătorești ar trebui să aibă aceleași priorități și o percepție unică la nivel național pentru a facilita recuperarea bunurilor infracționale.”

Pe lângă cooperarea internațională formală, care este o atribuție a Procuraturii Generale și a Ministerului Justiției, ARBI are o colaborare informală cu instituțiile similare din străinătate, care facilitează schimbul de informații rapid și sigur, dar și preluarea bunelor practici. De asemenea, specialiștii ARBI subliniază că recuperarea bunurilor infracționale este un proces dinamic, activ și în continuă schimbare, care se adaptează constant la standardele internaționale.
 
Din anul 2021, Fundația Soros Moldova cooperează cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), oferindu-i asistență tehnică și suport pentru creșterea capacităților instituționale, definirea proceselor de lucru, îmbunătățirea comunicării, evaluarea necesităților, dar și dezvoltarea cadrului normativ și a legislației aferente.
 
 

Noutați dupa tema