Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

3, 2, 1, Acțiune! Prezentul și viitorul sectorului creativ -  tema centrală din prima zi a Festivalului Industriilor Creative 2022

3, 2, 1, Acțiune! Prezentul și viitorul sectorului creativ - tema centrală din prima zi a Festivalului Industriilor Creative 2022

Industria Creativă are un mare potențial de creștere și poate fi un motor pentru dezvoltarea economică a țării, coeziunea socială și relansarea imaginii naționale. Comunitatea creativă din Moldova este reprezentată de peste două mii de companii cu 10.000 angajați și  2.500 liberi profesioniști din domeniile design, publicitate, digital media, arhitectură, muzică, film, teatru, animații, editare carte și jocuri, AR/VR. În 2020, veniturile celor peste 2.000 de companii din sectorul creativ  - design, publicitate, digital media, muzică, teatru, film, AR/VR - au ajuns la 150 milioane de dolari, echivalent cu cu jumătate din Industria IT din Moldova. Viziunea de  dezvoltare a sectorului a fost  în centrul discuției în prima zi a Festivalului Industriilor Creative 2022, care are tematica „Industriile Creative: Acum și în Viitor”.
 
Festivalul Industriilor Creative 2022 este organizat de Asociația Companiilor de Creație COR și Proiectul Tehnologiile Viitorului (FTA), finanțat de USAID și Suedia, în parteneriat cu Fundația Moldcell. Prima zi de festival s-a încheiat cu un concert open-air susținut de National Youth Orchestraîn cadrul căruia  Ambasadorul SUA, Kent Logsdon, și Ambasadoarea Sudiei, Katarina Fried, au venit cu mesaje de  salut.
 
Kent Logsdon, Ambasadorul SUA în Republica Moldova:Guvernul SUA este încântat să facă parteneriat cu profesioniștii care inovează pentru a asigura ca industriile creative din Moldova se bucură de succes și de recunoașterea pe care o merită. Festivalul pune în lumină  abilitățile și  ideile comunității creative din Moldova, domenii care vor susține dezvoltarea economiei și a societății. Iar concertul din această seară este un bun prilej pentru a da startul acestui Festival, întrucât tema „Folklore meets pop” este un bun prilej pentru a celebra trecutul creativ al Moldovei, prezentul și viitorul.”
 
Katarina Fried, Ambasadoarea Sudiei în Republica Moldova:Este o onoare să reprezint Suedia în prima zi a Festivalului Industriilor Creative. Zilele următoare vor scoate în evidență talentul și inovațiile profesioniștilor din Moldova și vom celebra mințile creative ale Moldovei. Expoziții, concerte, workshop-uri, prezentări inspiraționale și cursuri – evenimente care sper să vă inspire pentru dezvoltarea propriei creativități . Și poate voi, tinerii, veți fi motivați și entuziaști pentru a urma o carieră în domenii precum animația, design grafic, design de jocuri sau new media. Industriile creative sunt importante, nu doar pentru viitorul economic al Moldovei, dar și pentru viitorul social și cultural..”
 
Evenimentul se desfășoară în contextul în care centrul de excelență a industriilor creative ARTCOR împlinește 3 ani de la lansare. În panelul de discuții din debutul evenimentului, oficialii și partenerii de dezvoltare au împărtășit viziunea asupra Moldovei Creative 2030.
 
Andrei Chistol, secretar de stat, Ministerul Culturii: „Este momentul ca să dăm startul unor discuții, dezbateri, de dezvoltare a sectorului creativ, inclusiv prin programul Moldova Creativă, prin care încercăm să coagulăm acele eforturi ale comunității. Programul susține planul de acțiuni al Guvernului și vine cu o abordare nouă ce ține de produsul cultural și care susține că industriile creative sunt un sector prioritar.”
 
Doina Nistor, directoare Proiectul Tehnologiile Viitorului: „Festivalul Industriilor Creative are loc la o distanță de 3 ani de când am început să dezvoltăm industriile creative. Valoarea cea mai mare a Moldovei sunt oamenii și talentul, iar aceste 2 componente sunt extrem de prețioase întrucât nu pot fi robotizate sau  înlocuite de tehnologie. Iată de ce  economia creativă vine să rezolve cele mai stringente probleme ale secolului: diversitatea culturală, sănătatea morală a umanității.”
 
 
Irina Străjescu, fundația Moldcell: „Industriile sunt critice pentru economia globală, iar contribuția companiilor creative în PIB-ul global va fi de 10%, în următorii ani. Avantajele competitive pe care le avem trebuie să ne permită să dezvoltăm creativitatea, iar industriile TIC, media și cele creative formează un ecosistem consolidat. De aceea, vom continua extinderea finanțării pentru Artcor și vom oferi 50 000 de dolari pentru Moldova Creativă.”
 
Prima zi a Festivalului Industriilor Creative a continuat cu studii de caz și discursuri inspiraționale.
 
Cum reinventezi  identitatea grafică a  Baletului Național JOC, cartea de vizită a identității culturale a R. Moldova ?, a descris Olga Radu, fondatoarea agenției de comunicare Casa Imago,  creatoarea  identității vizuale JOC. Participanții au descoperit astfel munca imensă din spatele unui logo; cercetarea arhivelor JOC, a notițelor fondatorului  Vladimir Curbet, a costumelor naționale purtate de dansatori, mișcările,  emoțiile dansatorilor.
 
Despre sustenabilitatea proiectelor media, care poate fi asigurată, inclusiv, prin publicitate nativă a vorbit fondatoarea www.locals.md, Anya Glazkina. Anya a venit cu un studiu de caz prin prisma proiectelor realizate și a demonstrat că publicitatea nativă este un pilon important al dezvoltării, în special pentru că peste 70% din oameni vor să cunoască un brand prin conținut de calitate și deosebit.
 
Un alt exemplu prezentat la Festivalul Industriilor Creative a fost cel al creării fontului Onest - primul font made in Moldova.  Dmitri Voloshin, fondatorul Simpals, a descris traseul creării acestui font, proces ce a duart 4 luni. Noul font reprezintă „vocea Republicii Moldova” și a fost realizat pentru a fi utilizat de către toate instituțiile publice și private din țară. El este fontul campaniei Moldova pentru Pace.  
 
Au urmat o sesiune de prezentări și discursuri inspiraționale despre creație și creativitate ținute de  Eugen Boico, expert în marketing și comunicare, Victoria Viprada, artistă vizuală,  Sergiu Cumatrenco Jr., cofondatorul casei de producție YOUBESC, Maxim Kılçık, Art Director,  Cătălin Lungu și Radu Șarbei, realizatorii proiectul „ZERODOI”.
 
 
Industria creativă devine competitivă pe plan național și internațional, companiile prestând servicii și pentru beneficiari din străinătate. Cele mai dezvoltate sectoare creative din R. Moldova sunt în prezent  industria de marketing (cu un profit anual (2020) de 67 de milioane de dolari SUA), industria TV, media și producție de film (14 milioane de dolari SUA), arhitectura și design (14 milioane) și dezvoltarea jocurilor  (11 milioane de dolari SUA).
 
 
 
 

Noutați dupa tema