Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Festivalului Tradițiilor Românești

Festivalului Tradițiilor Românești

„Festivalul Tradițiilor Românești”, cel mai amplu eveniment destinat promovării artei populare românești în Republica Moldova din ultimii ani, va avea loc la Grădina Botanică din Chișinău, în perioada 12-14 mai, cu acces gratuit.
Evenimentul deschide Programul aniversar „Ciprian Porumbescu”, inițiat și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României.
„Programul aniversar Ciprian Porumbescu” se va desfășura sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, E.S. Klaus Werner Iohannis.
Festivalul marchează mai multe premiere și exclusivități: pentru prima dată, zeci de meșteri și artiști populari care reprezintă toate regiunile geografice din România vor expune și arăta tradițiile în fața publicului la Chișinău, alături de meșteșugari din Republica Moldova. Realitatea virtuală va completa experiența unică a descoperirii îndeletnicirilor tradiționale românești prin utilizarea de către public a gadgeturilor specifice VR.
„Dorim să facilităm acces neîngrădit cetățenilor Republicii Moldova la tradiții și meșteșuguri străvechi românești, transmise până astăzi din generație în generație. Practic, pentru trei zile, <> România tradițională la Chișinău, pentru a promova valorile comune și pentru a ne bucura de relațiile excelente, astăzi, între România și Republica Moldova”, declară secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu.
Nume mari ale muzicii românești vor urca pe scena „Festivalului Tradițiilor Românești”, în serile de vineri, 12 mai, și sâmbătă, 13 mai: Loredana Groza, Nicolae Furdui Iancu, Mioara Velicu, Tulnicăresele Moațele din Câmpeni, precum și artiști cunoscuți din Republica Moldova, cum ar fi Surorile Osoianu, dar și tineri artiști, precum Ad Libitum Voices, X.O. Band si Valeria Marcu.
Festivalul contribuie la consolidarea dialogului cultural la nivelul celor două țări și susține păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității culturale, religioase și lingvistice românești din Republica Moldova.