Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În ianuarie-martie 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, importurile în Republica Moldova au scăzut cu 6,6%, totalizând 2 miliarde 154,1 milioane de dolari.

În ianuarie-martie 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, importurile în Republica Moldova au scăzut cu 6,6%, totalizând 2 miliarde 154,1 milioane de dolari.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în mod tradițional, majoritatea mărfurilor au fost importate în țară prin transport rutier - 79,4% din volumul total. Transportul maritim a reprezentat 3,8% din volumul total al importurilor, transportul feroviar - 2,9%, transportul aerian - 2%, importurile autopropulsate - 0,8%, trimiterile poștale - 0,1%, în timp ce ponderea instalațiilor fixe de transport (gazoducte, rețele electrice) a reprezentat 11% din volumul total al importurilor. În special, volumul importurilor în Moldova de produse din țările UE în primele 3 luni. 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, ponderea țărilor UE în volumul total al importurilor moldovenești a scăzut de la 48,28% la 47,23%, ponderea țărilor CSI a scăzut de la 10,06% la 4,1%, iar ponderea altor țări a crescut de la 41,65% la 48,66%. Topul țărilor, care au reprezentat cele mai mari volume de importuri moldovenești în ianuarie-martie 2024, sunt: Ucraina (18,1% din totalul importurilor), România (15%), China (11%), Turcia (7,3%), Germania (7%), Italia (4,8%), Polonia (3,9%), Franța (2,8%), Rusia (2,7%), Ungaria (2,1%), Spania și Cehia (1,9% fiecare), SUA (1,5%), Bulgaria, Japonia și Austria (1,1% fiecare), Olanda, Belarus, Slovacia, Marea Britanie și India (1% fiecare), Vietnam (0,8%). Analizând evoluția importurilor pe țări în primele 3M. 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, arată o creștere a importurilor în Republica Moldova din Ucraina (+33,4%), Emiratele Arabe Unite (de 17,6 ori), Egipt (de 3,9 ori), Polonia (+14,9%), Spania (+35,3%), China (+3,8%), Republica Cehă (+21,3%), Germania (+4, 3%), Vietnam (+45,5%), Japonia (+17%), Suedia (+33,2%), Coreea de Sud (+24,2%), Marea Britanie (+13,6%), Bangladesh (+47,1%), Irlanda (de 1,8 ori), Islanda (de 2 ori), Lituania (+38,7%). În același timp, au scăzut volumele importurilor în Moldova din Rusia (-60,7%), Grecia (-82,3%), România (-11%), Kazahstan (-95,1%), Turcia (-17,1%), India (-53,8%), Bulgaria (-47, 9%), Azerbaidjan (-90,1%), Ungaria (-17,2%), Israel (-58,2%), Italia (-5%), Turkmenistan (-87,4%), Portugalia (-37%), Georgia (-71,5%), Franța (-4,9%), Austria (-7,9%). În structura importurilor în primul trimestru al anului 2024. cote semnificative au fost ocupate de următoarele grupe de mărfuri: petrol, produse petroliere și produse conexe (10,9%); gaze și produse industriale derivate din gaze (10,6%); mașini și echipamente electrice și părți ale acestora (7,9%); autovehicule (7,3%); medicamente și produse farmaceutice (3,7%); legume și fructe (3,3%); fire, țesături, textile și produse conexe (2,9%); mașini și aparate industriale de uz general; părți și piese de schimb pentru aceste mașini (2,7%); aparate și echipamente pentru telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginilor (2,6%); mașini și aparate specializate pentru industrii specifice (2,2%); produse prelucrate din metal (2,2%); uleiuri esențiale, parfumuri, articole de toaletă, produse cosmetice (2,2%); îmbrăcăminte și accesorii (2,1%). // 16.05.2024 - InfoMarket.

Noutați dupa tema