Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În 2023, comparativ cu 2022, importurile în Moldova au scăzut cu 5,9%, totalizând 8 miliarde 673,7 milioane de dolari.

În 2023, comparativ cu 2022, importurile în Moldova au scăzut cu 5,9%, totalizând 8 miliarde 673,7 milioane de dolari.

Potrivit Biroului Național de Statistică, majoritatea importurilor de mărfuri, în anul 2023 continuă a fi realizate cu mijloacele de transport rutier (79,3% din total importuri), fiind urmate de transportul maritim (7,1%), instalațiile fixe de transport (6,8%), transportul feroviar (3,9%), transportul aerian (2,1%), autopropulsie (0,7%) și expedieri poștale (0,1%). Importurile de mărfuri provenite dințările Uniunii Europene (UE-27), în anul 2023, s-au cifrat la 4188,0 milioane dolari SUA (cu 4,1% mai puțin, față de anul 2022), deținând o pondere de 48,3% în total importuri, în creștere cu 1,0 puncte procentuale, comparativ cu anul 2022. Importurile de mărfuri provenite dințările CSI în anul 2023 au avut o valoare de 1609,7 milioane dolari SUA (cu 26,3% mai puțin, decât în anul 2022), care echivalează cu o cotă de 18,6% în total importuri, în scădere cu 5,1 puncte procentuale, față de anul 2022. În anul 2023 în topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri s-au regăsit: România (15,0% din total importuri), Ucraina (12,4%), China (11,7%), Turcia (8,5%), Germania (7,1%), Italia (5,4%), Federația Rusă și Polonia (câte 3,7%), Franța (2,5%), India (2,4%), Ungaria (2,1%), Cehia (1,9%), Bulgaria (1,7%), Grecia (1,6%), Statele Unite ale Americii și Spania (câte 1,4%), Japonia (1,1%), Belarus, Austria, Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) și Slovacia, (câte 1,0%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (0,9%), cărora le-au revenit 88,5% din total importuri. Analiza evoluției importurilor pe țări în anul 2023, comparativ anul 2022 relevă diminuarea importurilor provenite din Federația Rusă (-71,9%), România (-21,1%), India (-17,3%), Grecia (-18,6%), Statele Unite ale Americii (-8,6%), Belarus (-8,1%), Uzbekistan (-33,9%), care a influențat la descreșterea pe total importuri cu 13,8%. În același timp, s-au majorat importurile provenite din Ucraina (+26,1%), Turcia (+12,0%), China (+7,4%), Germania (+6,9%), Franța (+22,1%), Italia (+7,3%), Emiratele Arabe Unite (de 4,5 ori), Cehia (+19,7%), Japonia (+34,8%), Kazahstan (+58,5%), Slovacia (+30,8%), Vietnam (+40,6%), Spania (+14,3%), Polonia (+4,7%), Suedia (+35,0%), Azerbaidjan (de 2,0 ori), Ecuador (+41,6%), Turkmenistan (+49,1%), Algeria (de 4,7 ori), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+7,2%), Israel (15,0%), Egipt (+44,3%), atenuând, astfel, micșorarea pe total importuri cu 7,7%. În structura importurilor din anul 2023 (Figura 14 și Anexa 7) ponderi importante au deținut următoarele grupe de mărfuri: petrol, produse petroliere și produse înrudite (15,0% din total importuri); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (7,7%); vehicule rutiere (7,2%); gaz și produse industriale obținute din gaz (6,7%); produse medicinale și farmaceutice (3,5%); fire, țesături, articole textile și produse conexe (3,4%); mașini și aparate industriale cu aplicații generale, părți și piese detașate ale acestor mașini (2,9%); aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (2,9%); legume și fructe (2,7%); mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (2,5%); îmbrăcăminte și accesorii (2,4%); articole prelucrate din metal (2,3%); articole din minerale nemetalice (2,1%).// 16.02.2024 — InfoMarket.

Noutați dupa tema