Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În ianuarie-mai 2023 importurile de mărfuri au însumat 3706,6 milioane dolari SUA, în creștere cu  3,5% față de perioada similară din anul 2022

În ianuarie-mai 2023 importurile de mărfuri au însumat 3706,6 milioane dolari SUA, în creștere cu 3,5% față de perioada similară din anul 2022

Potrivit Biroului Național de Statistică, majoritatea importurilor de mărfuri în ianuarie-mai 2023 continuă a fi realizate cu mijloacele de transport rutier (76,1% din total importuri), fiind urmate de instalațiile fixe de transport (9,4%), transportul maritim (7,5%), transportul feroviar (4,5%), transportul aerian (1,7%), autopropulsie (0,7%) și expedieri poștale (0,1%). Importurile de mărfuri provenite din țările Uniunii Europene (UE-27) în ianuarie-mai 2023 s-au cifrat la 1791,4 milioane dolari SUA (cu 11,3% mai mult, față de aceeași perioadă din anul 2022), deținând o pondere de 48,3% în total importuri, în creștere cu 3,4 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-mai 2022. Importurile de mărfuri provenite din țările CSI în ianuarie-mai 2023 au avut o valoare de 779,6 milioane dolari SUA (cu 22,4% mai puțin, decât în perioada corespunzătoare din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 21,0% în total importuri, în scădere cu 7,0 puncte procentuale, față de ianuarie-mai 2022. În ianuarie-mai 2023 în topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri s-au regăsit: România (15,6% din total importuri), Ucraina (13,3%), China (10,3%), Turcia (8,5%), Germania (6,9%), Italia (5,1%), Federația Rusă (4,8%), Polonia (3,3%), Franța (2,7%), India (2,4%), Ungaria (2,2%), Grecia (1,8%), Bulgaria (1,7%), Cehia (1,6%), Spania (1,4%), Statele Unite ale Americii (1,3%), Kazahstan (1,2%), Austria, Regatul Țărilor de Jos (Netherlands), Japonia și Belarus (câte 1,0%), Slovacia (0,9%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (0,8%) și Belgia (0,7%). Analiza evoluției importurilor pe țări în ianuarie-mai 2023, comparativ cu perioada similară din anul 2022 relevă majorarea importurilor provenite din Ucraina (+58,6%), Turcia (+24,4%), Grecia (de 4,4 ori), China (+14,6%), România (+8,2%), Kazahstan (de 6,0 ori), Germania (+7,5%), Slovacia (de 1,7 ori), Japonia (de 1,6 ori), Israel (de 2,5 ori), Bulgaria (+26,3%), India (+10,7%), Franța (+9,2%), Cehia (+15,1%), Georgia (de 6,5 ori), Vietnam (+39,9%), Ecuador (+57,0%), Azerbaidjan (de 1,7 ori), Egipt (de 2,8 ori), Belgia (+23,4%), Polonia (+4,0%), Turkmenistan (de 1,8 ori), Spania (+8,3%), Austria (+10,3%), Ungaria (+4,0%), Suedia (+21,2%), Portugalia (+20,3%), Macedonia de Nord (de 1,8 ori), Maroc (de 2,0 ori), care a influențat creșterea pe total importuri cu 16,4%. În același timp, s-au redus importurile provenite din Federația Rusă (-71,2%), Belarus (-24,9%), Statele Unite ale Americii (-17,1%), Coreea de Sud (-16,4%), Uzbekistan (-49,7%), Pakistan (-37,3%), Kârgâzstan (-66,0%), atenuând creșterea pe total importuri cu 13,2%. În structura importurilor din ianuarie-mai 2023 ponderi importante au deținut următoarele grupe de mărfuri: petrol, produse petroliere și produse înrudite (16,1%); gaz și produse industriale obținute din gaz (9,3%); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (7,1%); vehicule rutiere (6,2%); fire, țesături, articole textile și produse conexe (3,4%); produse medicinale și farmaceutice (3,4%); legume și fructe (3,0%); mașini și aparate industriale cu aplicații generale, părți și piese detașate ale acestor mașini (2,6%); mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (2,4%); aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (2,3%); îmbrăcăminte și accesorii (2,2%); îngrășăminte minerale sau chimice (2,2%); articole prelucrate din metal (2,0%), cereale și preparate pe bază de cereale (1,9%).//17.07.2023 – InfoMarket.

Noutați dupa tema