Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În ianuarie-mai 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022, exporturile Moldovei au scăzut cu 8% - până la 1 mld. 725,5 mil. dolari.

În ianuarie-mai 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022, exporturile Moldovei au scăzut cu 8% - până la 1 mld. 725,5 mil. dolari.

Potrivit Biroului Național de Statistică, exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-mai 2023 au constituit 1162,2 milioane dolari SUA (67,4% din total exporturi), fiind în scădere cu 19,6% față de perioada similară din anul 2022, care a influențat micșorarea valorii totale a exporturilor cu 15,1%. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-mai 2023 s-au cifrat la 563,3 milioane dolari SUA (32,6% din total exporturi), sau cu 30,9% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022. Această creștere a contribuit la majorarea pe total exporturi cu 7,1%. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (inclusiv îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, seturi de fișe pentru bujiile de aprindere și alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare și transformatoare electrice, genți, articole de buzunar din piele și din materiale textile, nuci comune decojite, scaune, părți de scaune, jucării, volane, coloane și cutii de direcție pentru autovehicule) au deținut 12,9% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (motorină, benzine auto, autoturisme, nuci comune decojite, medicamente, ulei de floarea soarelui, semințe de floarea soarelui, articole de transport sau de ambalare din materiale plastice și din lemn, țigarete care conțin tutun, votcă, whisky, lichioruri, distilate de vin sau de tescovină de struguri, parfumuri, ape de toaletă, produse pentru înfrumusețare, genți de voiaj, truse de toaleta, rucsacuri și genți sportive, ceasuri de mână și alte ceasuri, porumb) – 19,7%. Mijloacele de transport rutier în ianuarie-mai 2023 rămân a fi cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (80,1% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (14,5%), transportul feroviar (3,1%), transportul aerian (1,2%), instalații fixe de transport (1,0%), autopropulsie (0,1%). Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27), în ianuarie-mai 2023, au totalizat 1056,9 milioane dolari SUA (cu 12,5% mai puțin, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022), deținând o pondere de 61,3% în total exporturi, în scădere cu 3,2 puncte procentuale față de ianuarie-mai 2022. Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-mai 2023, au avut o valoare de 435,2 milioane dolari SUA (cu 150,2 milioane dolari SUA sau cu 52,7% mai mult, în raport cu perioada similară din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 25,2% în total exporturi, în creștere cu 10,0 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-mai 2022. Această majorare a fost generată, în principal, de sporirea exporturilor de mărfuri în Ucraina (cu 140,4 milioane dolari SUA sau de 1,9 ori mai mult, față de ianuarie-mai 2022). În ianuarie-mai 2023 principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri au fost: România (32,0% din total exporturi), Ucraina (17,3%, în creștere accentuată - cu 8,9 puncte procentuale față de ianuarie-mai 2022), Italia (6,4%), Germania (5,4%), Turcia (4,0%), Federația Rusă (3,9%), Cehia (3,8%), Polonia (2,6%), Belarus (2,3%), Spania (2,1%), Statele Unite ale Americii (1,4%), Bulgaria și Cipru (câte 1,3%), Ungaria, Liban, Franța (câte 1,2%), Kazahstan (1,1%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1,0%), Regatul Țarilor de Jos (Netherlands) Elveția și Grecia (câte 0,9%), Egipt (0,7%), Lituania (0,6%), cărora le-au revenit 93,4% din total exporturi. Analiza evoluției exporturilor pe țări în ianuarie-mai 2023, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022 relevă majorarea livrărilor de mărfuri în Ucraina (de 1,9 ori), Cehia (de 1,6 ori), Spania (de 2,6 ori), Belarus (+59,7%), Kazahstan (de 4,2 ori), Cipru (de 1,9 ori), Statele Unite ale Americii (+40,1%), Egipt (de 2,3 ori), Liban (+39,7%), Emiratele Arabe Unite (de 5,5 ori), Lituania (de 2,4 ori), Kârgâzstan (de 9,7 ori), Croația (de 4,4 ori), Georgia (+45,4%), Indonezia (de 7,2 ori), Maroc (de 7,4 ori), Azerbaidjan (de 2,0 ori), Libia (de 23,4 ori), Armenia (de 2,7 ori), Hong-Kong, RAS a Chinei (de 3,8 ori), Slovacia (+21,0%), Arabia Saudită (+27,2%), care a contribuit la creșterea pe total exporturi cu 14,8%. În același timp, s-au micșorat exporturile de mărfuri în Turcia (-59,9%), Italia (-37,0%), Bulgaria (-74,7%), Elveția (-71,5%), Federația Rusă (-27,7%), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) (-61,9%), România (-3,3%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-45,7%), Germania (-13,3%), Portugalia (-97,0%), Polonia (-14,0%), Austria (-41,8%), Grecia (-19,4%), Iordania (-95,9%), Belgia (-25,2%), Irak (-40,9), Tunisia (-96,7%), Coreea de Sud (-85,4%), Albania (-82,5%), Ungaria (-4,0%), cauzând descreșterea pe total exporturi cu 21,9%. În structura exporturilor din ianuarie-mai 2023 (Figura 6 și Anexa 6) ponderi semnificative le-au revenit următoarelor grupe de mărfuri: mașini și aparate electrice și părți ale acestora (15,3%); petrol, produse petroliere și produse înrudite (13,1%); cereale și preparate pe bază de cereale (9,7%); grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (8,0%); legume și fructe (7,6%); îmbrăcăminte și accesorii (6,9%); băuturi alcoolice și nealcoolice (4,8%); semințe și fructe oleaginoase (4,4%); mobilă și părțile ei (3,5%); articole din minerale nemetalice (2,9%), vehicule rutiere (2,1%); fire, țesături, articole textile și produse conexe (2,1%). //17.07.2023 – InfoMarket.

Noutați dupa tema