Infomarket

Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În ianuarie-februarie 2023 importurile de mărfuri au însumat 1485,8 milioane dolari SUA, nivel superior celui realizat în perioada similară din anul 2022, cu 15,1%.

În ianuarie-februarie 2023 importurile de mărfuri au însumat 1485,8 milioane dolari SUA, nivel superior celui realizat în perioada similară din anul 2022, cu 15,1%.

Potrivit Biroului Național de Statistică, majoritatea importurilor de mărfuri în ianuarie-februarie 2023 continuă a fi realizate cu mijloacele de transport rutier (69,1% din total importuri), fiind urmate de instalațiile fixe de transport (13,0%), transportul maritim (8,8%), transportul feroviar (6,5%), transportul aerian (1,8%), autopropulsie (0,7%) și expedieri poștale (0,1%). Importurile de mărfuri provenite din țările Uniunii Europene (UE-27) în ianuarie-februarie 2023 s-au cifrat la 716,2 milioane dolari SUA (cu 33,0% mai mult, față de aceeași perioadă din anul 2022), deținând o pondere de 48,2% în total importuri, în creștere cu 6,5 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-februarie 2022. Importurile de mărfuri provenite din țările CSI în ianuarie-februarie 2023 au avut o valoare de 351,7 milioane dolari SUA (cu 19,3% mai puțin, decât în perioada corespunzătoare din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 23,7% în total importuri, în scădere cu 10,1 puncte procentuale, față de ianuarie-februarie 2022. În ianuarie-februarie 2023 în topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri s-au regăsit: România (16,6%), Ucraina (12,7%), China (10,0%), Turcia (7,6%), Federația Rusă (7,4%), Germania (5,7%), Italia (4,2%), Grecia (3,7%), Polonia (3,0%), Ungaria și Franța (câte 2,5%), India (2,2%), Bulgaria (2,0%), Kazahstan (1,7%), Cehia (1,4%), Statele Unite ale Americii (1,3%), Spania (1,2%), Austria (1,1%), Belarus (1,0%), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) și Slovacia (câte 0,9%), Japonia (0,8%), Israel (0,7%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Belgia și Azerbaidjan (câte 0,6%). Analiza evoluției importurilor pe țări în ianuarie-februarie 2023, comparativ cu perioada similară din anul 2022 relevă majorarea importurilor provenite din Ucraina (de 2,2 ori), România (+45,4%), Grecia (de 12,3 ori, datorită unor livrări semnificative de gaze naturale și motorină), Turcia (+42,6%), Kazahstan (de 9,3, ori, pe seama unor livrări considerabile de păcură), India (de 3,1 ori, pe seama unor livrări majore de motorină), China (+16,2%), Bulgaria (de 2,3 ori, influențată de sporirea livrărilor de păcură, motorină și petrol lampant Jet fuel,), Israel (de 4,0 ori, datorită unor livrări considerabile de motorină și păcură), Azerbaidjan (de 7,1 ori, generată de sporirea livrărilor de uree și păcură), Slovacia (de 2,2 ori), Ungaria (+20,5%), Polonia (+13,9%), Franța (+14,4%), Austria (+31,6%), Japonia (+44,8%), Georgia (de 23,9 ori pe seama unor livrări însemnate de păcură), Cehia (+18,2%), Statele Unite ale Americii (+17,5%), Belgia (+41,6%), Ecuador (+42,5%), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) (+14,3%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+18,4%), Portugalia (+35,9%), care a influențat creșterea pe total importuri cu 31,9%. În același timp, s-au redus importurile provenite din Federația Rusă (-64,9%), Belarus (-37,1%), Uzbekistan (-77,5%), Italia (-5,8%), Coreea de Sud (-34,6%), Iran (-64,2%), Lituania (-36,0%), Emiratele Arabe Unite (-60,2%), Kârgâzstan (-45,0%), atenuând creșterea pe total importuri cu 17,7%. În structura importurilor din ianuarie-februarie 2023 ponderi importante au deținut următoarele grupe de mărfuri: petrol, produse petroliere și produse înrudite (18,5%); gaz și produse industriale obținute din gaz (12,8%); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (6,5%); vehicule rutiere (5,5%); produse medicinale și farmaceutice (3,4%); fire, țesături, articole textile și produse conexe (3,2%); îngrășăminte minerale sau chimice (2,7%); legume și fructe (2,6%); semințe și fructe oleaginoase (2,3%); cereale și preparate pe bază de cereale (2,1%); mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (2,1%); aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (2,0%); mașini și aparate industriale cu aplicații generale, părți și piese detașate ale acestor mașini (1,9%); îmbrăcăminte și accesorii (1,9%).// 18.04.2023 — InfoMarket

Noutați dupa tema

Moldova a majorat volumul exporturilor cu 3,1%, până la 687,5 milioane de dolari în ianuarie-februarie 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022.
Moldova a majorat volumul exporturilor cu 3,1%, până la 687,5 milioane de dolari în ianuarie-februarie 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022.
Republica Moldova simplifică regulile comerțului intern.
Republica Moldova simplifică regulile comerțului intern.
TOP-7 bunuri moldovenești exportate în UE în 2022 este condus de mașini electrice și echipamente electrice cu un indicator de 510,4 milioane dolari.
TOP-7 bunuri moldovenești exportate în UE în 2022 este condus de mașini electrice și echipamente electrice cu un indicator de 510,4 milioane dolari.
Republica Moldova și Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA) au convenit să semneze un Acord de Liber Schimb.
Republica Moldova și Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA) au convenit să semneze un Acord de Liber Schimb.
În 2022, exporturile moldovenești în Rusia au scăzut cu 31,2% față de 2021, până la 189,9 milioane de dolari.
În 2022, exporturile moldovenești în Rusia au scăzut cu 31,2% față de 2021, până la 189,9 milioane de dolari.
În 2022, exporturile moldovenești în România au însumat 1 miliard 240,8 milioane de dolari, în creștere cu 48,9%, comparativ cu anul 2021.
În 2022, exporturile moldovenești în România au însumat 1 miliard 240,8 milioane de dolari, în creștere cu 48,9%, comparativ cu anul 2021.