Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În 2022 comparativ cu 2021, Moldova și-a majorat volumul exporturilor cu 37,9%, până la 4 miliarde 335,1 milioane de dolari

În 2022 comparativ cu 2021, Moldova și-a majorat volumul exporturilor cu 37,9%, până la 4 miliarde 335,1 milioane de dolari

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-decembrie 2022 au însumat 2 miliarde 966,3 milioane de dolari (68,4% din total), în creștere cu 21,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, reexporturile de mărfuri în 2022 au totalizat 1 miliard 368,8 milioane de dolari (31,6% din total), ceea ce este de 1,9 ori mai mare decât în 2021. În același timp, reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte, piese de încălțăminte, scaune, fire și cabluri electrice, alte produse din industria auto, nuci decojite, scaune și alte obiecte de mobilier, valize, produse textile, jucării etc.) au reprezentat 12,2% din totalul exporturilor, în timp ce reexporturile clasice de mărfuri străine (benzină, motorină, vehicule, fructe cu coajă lemnoasă, medicamente, ulei de floarea-soarelui, semințe de floarea-soarelui, țigări, distilate de vin, whisky, gin, vodcă, lichioruri, bere, țesături, tricotaje, uleiuri esențiale, parfumuri și produse cosmetice, genți de călătorie și sport, rucsacuri, ceasuri de mână și alte ceasuri, porumb) au reprezentat 19,4%. Potrivit datelor BNS, cel mai frecvent utilizat mijloc de export de mărfuri în perioada menționată a fost transportul rutier cu 77,1% din volumul total, urmat de transportul maritim cu 13,4%, transportul feroviar cu 7,9%, transportul aerian cu 1,1% și instalațiil fixe de transport (0,5%). Per ansamblu, exporturile moldovenești în Uniunea Europeană în 2022, comparativ cu 2021, au crescut cu 32,4% - până la 2 miliarde 540,4 milioane de dolari. Ponderea țărilor UE în volumul total al exporturilor moldovenești în această perioadă a scăzut de la 61,04% la 58,60%, ponderea țărilor CSI a crescut de la 14,83% la 24,06%, iar ponderea țărilor din afara UE și CSI a scăzut de la 24,13% la 17,34%. Potrivit datelor BNS, principalele țări de destinație a exporturilor moldovenești în perioada de referință au fost: România (28,6% din totalul exporturilor moldovenești), Ucraina (16,6%), Italia (7,6%), Turcia (7%), Germania (5,3%), Rusia (4,4%), Bulgaria (3,3%), Polonia (2,8%), Cehia (2,4%), Belarus (1, 9%), Țările de Jos și Elveția (1,5% fiecare), Regatul Unit (1,4%), Ungaria, Iran și SUA (1,2% fiecare), Spania (1%), Franța (0,9%), Grecia (0,8%), Kazahstan (0,7%), Portugalia și Austria (0,5% fiecare). În același timp, în 2022, față de 2021, Republica Moldova și-a majorat exporturile către Ucraina (de 7,8 ori, în special datorită creșterii livrărilor (reexporturilor) de produse petroliere și gaze lichefiate), România (+48,9%), Italia (+38%), Bulgaria (de 1,8 ori), Iran (de 2910,1 ori, datorită unei livrări semnificative de ulei de floarea-soarelui) Olanda (de 1,9 ori, datorită unei livrări semnificative de ulei de floarea-soarelui), Republica Cehă (+32%), SUA (de 1,6 ori), Kazahstan (de 2,1 ori, datorită unei livrări crescute de mere, struguri, prune în stare proaspătă și uscată) Polonia (+12,9%), Belarus (+19,7%), Irak (de 3,1 ori, datorită unei livrări importante de ulei de floarea-soarelui), Ungaria (+26,3%), Lituania (de 2 ori, datorită creșterii livrărilor de semințe de floarea-soarelui), Portugalia (+37,3%), Franța (+16,9%), Canada (1, 7 ori), Cipru (+38,9%), Egipt (de 1,8 ori, datorită creșterii livrărilor de porumb și turte de floarea-soarelui), Kârgâzstan (de 2,8 ori, datorită creșterii livrărilor de mere, struguri și prune în stare proaspătă), Arabia Saudită (de 1,6 ori). În același timp, Moldova a redus exporturile către Rusia (-31,2%), Elveția (-45,7%), Spania (-31,6%), Germania (-6%), Grecia (-25, 8%), Turcia (-2,9%), Emiratele Arabe Unite (-52,4%), Indonezia (-95,6%), Serbia (-28,7), Liban (-27,3%), Israel (-37%), Malaezia (-90,7%), Marea Britanie (-5,2%), Belgia (-14,5%). În structura exporturilor pentru anul 2022. următoarele grupe de mărfuri au avut cele mai mari ponderi: petrol, produse petroliere și produse conexe (12,9%); mașini și aparate electrice și piese (12,2%); cereale și preparate pe bază de cereale (10,1%); semințe și fructe oleaginoase și fructe (9%); grăsimi și uleiuri vegetale (8,7%) legume și fructe (8,3%); îmbrăcăminte și accesorii (6,9%); băuturi alcoolice și nealcoolice (4,2%); mobilier și piese (3,4%); autovehicule (2,2%); fire, țesături, textile și produse conexe (2,1%). // 20.02.2023 – InfoMarket

Noutați dupa tema