Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Tot mai mulți tineri trec printr-o „oboseală digitală” și postează mai rar pe rețele. „Nu mi se mai pare ceva interesant”

Tot mai mulți tineri trec printr-o „oboseală digitală” și postează mai rar pe rețele. „Nu mi se mai pare ceva interesant”

Dacă acum câțiva ani mulți tineri visau să devină populari pe rețelele sociale, astăzi aleg să posteze rar și să își păstreze viața privată. Unii preferă să aibă un cont separat pentru prietenii apropiați.
Specialiștii pun fenomenul pe seama oboselii digitale. De altfel, numărul conturilor active pe rețelele sociale a scăzut ușor anul trecut, în România. Este prima scădere după ani de creștere continuă.

Deși stau aproape tot timpul cu telefonul în mână, tinerii din Generația Z încep să facă un pas înapoi. Aleg să posteze rar sau chiar deloc și își împărtășesc viața mai degrabă cu prietenii apropiați.

Tânără: „Nu vreau să vadă chiar toată lumea ce fac. Pentru prietenii apropiați postez lucruri mai amuzante și, ca să vadă toată lumea, poze așa, mai estetice.”
Asta nu înseamnă că abandonează internetul și rețelele sociale. Ci, dimpotrivă, continuă să le folosească zilnic, doar că urmăresc din umbră ce se întâmplă și nu mai vor să fie ei în centrul atenției.
Datele Global Web Index 2025 arată că tinerii între 16 și 24 de ani postează tot mai rar fotografii sau videoclipuri pe profilurile lor. Același lucru este susținut și de un studiu YPulse, potrivit căruia aceeași categorie de vârstă preferă mesajele private sau așa-numitele conturi „finsta” pe Instagram, adică profile secundare, accesibile doar unui cerc apropiat de prieteni, unde se simt mai confortabil să posteze.

Fată: „Înainte postam foarte des, dar na... eram și eu la liceu, aveam prietene care postau și mă trăgeau și pe mine în gașca lor, făceam TikTok-uri. Pentru că am ajuns la facultate, nu mi se mai pare ceva foarte interesant, la modă.”
Dan Petre, sociolog: „Ei au crescut cu aceste rețele și atunci le cunosc din interior. Și cu cele bune, și cu cele rele. Și atunci unii dintre ei au luat decizia de a preveni unele dintre efectele negative, cum ar fi supraexpunerea. Pentru că, la un moment dat, adolescența se termină și trebuie să te angajezi, să intri în câmpul muncii sau să desfășori niște activități mai serioase și atunci istoria ta personală, care a fost supraexpusă până în acel moment, poate să-ți aducă niște vulnerabilități.”

La această schimbare contribuie și transformarea rețelelor sociale. Dacă înainte utilizatorii vedeau în principal conținutul prietenilor, astăzi fluxurile sunt dominate de reclame și postările unor persoane necunoscute. E ceea ce specialiștii numesc acum „oboseală digitală”.

Viorel Spînu, specialist în inteligența artificială: „Ca să găsești, printre cele 100 de postări, o postare care îți aduce valoare, e foarte obositor. Și atunci renunți la a te mai duce acolo. Și ce faci? Îți creezi cercul tău cu prietenii foarte apropiați. Și discuți acolo.”

Nu întâmplător, Instagram, WhatsApp și Facebook au lansat în ultimii ani tot mai multe funcții dedicate grupurilor restrânse și conversațiilor private.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema