Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Balenele din Marea Mediterană dezvoltă dialecte, iar schimbarea are loc sub ochii noștri

Balenele din Marea Mediterană dezvoltă dialecte, iar schimbarea are loc sub ochii noștri

Balenele dezvoltă un nou dialect în Marea Mediterană, arată un studiu recent. În apele Mării Mediterane, cercetătorii au identificat posibila apariție a unei diviziuni culturale în rândul cașaloților, între populațiile din est și cele din vest.
Cercetarea realizată de o echipă condusă de bioacusticianul Taylor Hersh și biologul marin Luke Rendell a arătat că aceste două grupuri prezintă diferențe clare în modul în care comunică, scrie Science Alert.
Cașaloții din est folosesc secvențe de clicuri mai rapide, numite „coda”, în timp ce cei din vest emit modele mai lente și mai ritmice. Aceste variații ar putea reprezenta dovezi ale unei evoluții culturale în cadrul speciei, sunt de părere oamenii de știință.

Până acum, populația de cașaloți din Mediterană era considerată un singur grup cultural cu un „dialect” simplu. Totuși, datele recente sugerează existența a două grupuri distincte, cu diferențe evidente în modul de comunicare.

Studiul s-a bazat pe cel mai amplu set de înregistrări de acest tip realizat până acum în regiune, incluzând peste 5.000 de secvențe vocale colectate între 2003 și 2021 în vestul Mediteranei și între 2005 și 2019 în est.

Analiza a arătat că, deși structura generală a semnalelor este similară, viteza de emitere diferă semnificativ: în vest, clicurile sunt ușor de distins individual, în timp ce în est sunt atât de rapide încât devin greu de separat auditiv.

Cercetătorii nu cred însă că aceste diferențe indică două culturi complet separate. Mai degrabă, ar putea fi vorba despre o divergență treptată în interiorul aceleiași tradiții culturale, comparabilă cu diferențele de accent dintre regiuni.

Interesant este că masculii de cașalot continuă să se deplaseze între cele două regiuni și să se reproducă în ambele grupuri, ceea ce menține legătura genetică dintre populații, chiar dacă există diferențe culturale, se arată într-un raport publicat de jurnalul Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences.

Ce este special la cașaloții din Marea Mediterană
În Mediterană, aceste animale prezintă și alte particularități. Spre deosebire de alte regiuni, unde masculii și femelele duc vieți mai separate, aici par să împartă aceleași zone pe tot parcursul vieții, ceea ce a permis acumularea unor tradiții comportamentale unice.

Potrivit cercetătorilor, cașaloții ar fi ajuns în Marea Mediterană în urmă cu aproximativ 20.000 de ani, iar de atunci au dezvoltat cunoștințe despre zonele bogate în hrană și despre habitatele de evitat, informații transmise cultural de la o generație la alta.

Autorii studiului consideră că această populație izolată ar putea reprezenta un exemplu rar de evoluție culturală în timp real, posibil chiar începutul formării unor clanuri distincte.

spotmedia.ro

Noutați dupa tema