Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Un model chinez a depășit cel mai rapid supercomputer din lume, folosit de SUA pentru arsenalul nuclear

Un model chinez a depășit cel mai rapid supercomputer din lume, folosit de SUA pentru arsenalul nuclear

China a depășit Statele Unite pentru a ocupa primul loc în clasamentul de referință al celor mai rapide supercomputere din lume, însă experții cred că performanța spun probabil mai multe despre dorința Beijingului de a demonstra autosuficiența în domeniul sistemelor de calcul decât despre poziția sa în cursa globală pentru inteligența artificială, relatează Reuters.
Sistemul LineShine de la Centrul Național pentru Calcul de Înaltă Performanță din Shenzhen utilizează cipuri proiectate pe plan intern și a ocupat primul loc în TOP500, clasamentul mondial bianual al supercomputerelor.

China a revenit în acest clasament după o pauză de trei ani cu supercomputerul său clasându-se direct pe prima poziție.

Clasamentul apare într-un moment în care Statele Unite și China concurează tot mai intens în domeniul calculului avansat. Luni, președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv care urmărește să plaseze Statele Unite înaintea Chinei în domeniul emergent al calculului cuantic.
În ediția din iunie 2026 a TOP500, LineShine a depășit fostul lider, El Capitan, un supercomputer găzduit de Laboratorul Național Lawrence Livermore din SUA și utilizat de guvernul american pentru dezvoltarea și întreținerea arsenalului său de arme nucleare.

Însă experții în tehnologie și politici publice intervievați de Reuters au afirmat că rezultatele nu înseamnă că China deține cel mai rapid computer din lume pentru sarcini de inteligență artificială, din cauza schimbărilor produse în industria calculatoarelor în ultimii ani și a metodelor folosite pentru întocmirea clasamentului.

LineShine s-a clasat pe locul al patrulea într-un test de referință conceput pentru a simula sarcini de calcul mai apropiate de cele specifice inteligenței artificiale.
Teste de referință pentru supercomputere
Timp de decenii, supercomputerele au conectat numeroase mașini separate pentru a rezolva probleme științifice complexe, precum simularea modului în care atomii interacționează între ei, fiind utilizate în principal de laboratoare naționale și universități. Pentru a fi incluse în clasamentul TOP500, echipele care operează supercomputere trebuie să ruleze un set de teste de referință care încearcă să reproducă astfel de sarcini.

Însă în ultimii ani companii de cloud computing precum Microsoft, Amazon și Google au construit propriile supercomputere de dimensiuni uriașe, orientate în principal către sarcini de inteligență artificială.

Majoritatea acestor companii aleg să nu concureze pentru un loc în clasamentul TOP500. Un studiu publicat anul trecut de cercetătorii în politici privind inteligența artificială Konstantin Pilz, James Sanders, Robi Rahman și Lennart Heim a concluzionat că sistemul Colossus al companiei xAI, deținută de SpaceX, era probabil deja mai puternic decât El Capitan, supercomputerul guvernului american.

„Dacă marile companii de cloud computing și-ar înscrie sistemele în competiție, acest «cel mai rapid din lume» nici măcar nu ar intra în primele cinci locuri”, a declarat pentru Reuters Jimmy Goodrich, cercetător principal la Institutul pentru Cooperare Globală și Soluționarea Conflictelor din cadrul Universității California.

Eforturi ale Chinei în proiectarea de cipuri
Potrivit experților, „victoria” de acum a Chinei în clasament reflectă mai degrabă dorința țării de a obține recunoaștere pentru eforturile sale în proiectarea de cipuri.
China a ocupat pentru prima dată primul loc în TOP500 în 2010 și a alternat poziția de lider cu Statele Unite și Japonia până în 2023, când a încetat să mai înscrie sisteme în clasament după ani de controale americane la export privind cipurile și tehnologiile de calcul.

Controalele americane la export au fost introduse inițial în timpul primului mandat al lui Donald Trump și extinse ulterior sub administrația președintelui Joe Biden.

„Nu mă surprinde că este sistemul numărul unu. Ceea ce mă surprinde este faptul că l-au înscris în clasament și că își doresc recunoaștere pentru el”, a declarat Addison Snell, directorul executiv al Intersect360 Research, o firmă specializată în analiza supercomputerelor.

Conform detaliilor prezentate odată cu rezultatele, sistemul LineShine nu conține cipuri avansate pentru inteligență artificială, probabil deoarece echipamentele necesare fabricării unor astfel de cipuri sunt încă supuse restricțiilor la export ale SUA.

„China speră să convingă lumea că restricțiile la export sunt inutile, mizând pe faptul că vom ignora detaliile”, a spus Goodrich.

hotnews.ro

Noutați dupa tema