Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Martie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Africa se rupe mai repede decât se credea! Descoperirea ar putea schimba și povestea originilor umane

Africa se rupe mai repede decât se credea! Descoperirea ar putea schimba și povestea originilor umane

O echipă de cercetători a descoperit că scoarța terestră din estul Africii este mult mai subțire decât se credea, semn că procesul prin care continentul se fracturează este deja într-un stadiu avansat. Concluzia ridică inclusiv o ipoteză nouă despre motivul pentru care regiunea păstrează atât de multe fosile umane vechi.

Studiul, publicat în Nature Communications, s-a concentrat asupra Riftului Turkana, o zonă tectonică din Kenya și Etiopia, care face parte din vastul sistem al Riftului Est-African.

Acolo, placa africană și placa somaleză se îndepărtează lent una de alta, cu aproximativ 4,7 milimetri pe an. Procesul durează de zeci de milioane de ani, însă noile date arată că ruptura este mai avansată decât estimau geologii, scrie Science Daily.

„Am descoperit că procesul de riftare este mai avansat și că scoarța este mai subțire decât credea oricine”, spune Christian Rowan, autorul principal al studiului.

Scoarța s-a subțiat până la un prag critic
Cercetătorii au analizat date seismice de mare precizie pentru a reconstrui structura subterană a regiunii. În centrul Riftului Turkana, scoarța terestră are doar aproximativ 13 kilometri grosime. În afara zonei de rift, aceasta depășește 35 de kilometri.

Diferența indică un fenomen numit „necking” - o etapă critică în care scoarța se întinde și se subțiază în centru, similar modului în care se îngustează o bucată de caramel când este trasă din ambele capete.

Pe măsură ce scoarța devine mai subțire, ea se fragilizează, iar în timp, continentul se poate separa complet.

„Am ajuns la pragul critic al degradării scoarței”, explică Anne Bécel, unul dintre oamenii de știință implicați în studiu.

Procesul nu este însă unul rapid. Riftul Turkana a început să se formeze acum aproximativ 45 de milioane de ani, iar cercetătorii estimează că vor mai trece alte câteva milioane până când în regiune ar putea apărea un nou bazin oceanic. În etapa finală, magma va crea crustă oceanică nouă, iar apa Oceanului Indian ar putea pătrunde în interiorul riftului.

Descoperirea are efecte dintre cele mai diverse
Regiunea Turkana este celebră pentru fosilele umane descoperite aici. Peste 1.200 de fosile de hominizi vechi de până la 4 milioane de ani au fost găsite în această zonă - aproximativ o treime din totalul descoperirilor similare din Africa.

Până acum, mulți cercetători au considerat că zona a fost un centru major al evoluției umane. Noua cercetare propune însă o altă explicație: nu neapărat aici au evoluat mai mulți strămoși umani, ci aici condițiile geologice au conservat mai bine urmele lor.

După o perioadă intensă de activitate vulcanică, începutul procesului de „necking” a făcut ca terenul să se scufunde lent. Astfel s-au acumulat rapid sedimente fine, ideale pentru conservarea fosilelor.

„Condițiile erau perfecte pentru păstrarea unui registru fosil continuu”, spune Rowan.

Ipoteza nu schimbă doar modul în care cercetătorii privesc evoluția continentelor, ci și felul în care interpretează istoria umană timpurie. Potrivit autorilor studiului, Riftul Turkana oferă în prezent o oportunitate rară: oamenii de știință pot observa în timp real o etapă esențială din procesul prin care continentele se rup și se transformă în oceane.

spotmedia.ro

Noutați dupa tema