Noutaţi

Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Finicul din Biblie. Simbolul victoriei și legătura surprinzătoare cu sărbătoarea de Florii

Finicul din Biblie. Simbolul victoriei și legătura surprinzătoare cu sărbătoarea de Florii

Phoenix dactylifera, cunoscut sub denumirea populară curmal sau finic, are o importanță semnificativă în Biblie.
Finiculul este menționat frecvent în Biblie și este emblematic pentru prosperitate, fertilitate și hrană. Iată de ce este considerat sacru și ce legătură are cu sărbătoarea de Florii.

Ce simbolizează finicul în Biblie și de ce era considerat sacru
Finicul este adesea asociat cu abundența și binecuvântarea. În Vechiul Testament, țara promisă israeliților este descrisă ca o țară a belșugului, în care curmalul este una dintre cele șapte specii ce semnifică fertilitatea și bogăția pământului.

Deuteronomul 8:8 menționează finicul printre roadele bogate: „o țară a grâului și a orzului, a viței de vie, a smochinilor și a rodiilor, o țară a untdelemnului de măsline și a mierii.”
Finicul este, de asemenea, un simbol al verticalității și al dreptății. Psalmul 92:12 afirmă: „Cel drept va înflori ca un palmier și va crește ca cedrul din Liban.” Este transmisă ideea de onoare și moralitate, având în vedere că finicul se înalță drept și rodește chiar și în condiții aride.
Finicul – simbol al victoriei, triumfului și speranței
În Israelul antic și în regiunile înconjurătoare, finicul era o sursă esențială de hrană și stabilitate economică. Curmalele erau un aliment de bază, oferind nutrienți și energie.

Erau consumate proaspete sau uscate și erau adesea folosite pentru a face miere de curmale, un sirop dulce menționat în Biblie ca „miere” (de exemplu, Geneza 43:11).
Importanța curmalului nu se limita doar la fructele sale. Frunzele erau folosite pentru construirea adăposturilor și confecționarea coșurilor, iar trunchiul servea drept lemn de construcție. Versatilitatea și utilitatea finicului îl făceau o parte integrantă a vieții de zi cu zi în vremurile biblice.

De ce ramurile de finic au fost folosite la intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim

Palmierul și ramurile sale aveau un rol în sărbători și ritualuri religioase. În timpul Sărbătorii Corturilor (Sukkot), israeliții erau îndemnați să se bucure înaintea Domnului cu ramuri de palmier, alături de alte tipuri de vegetație. Leviticul 23:40 spune:

„În prima zi să luați ramuri din copaci frumoși — ramuri de palmier, ramuri de copaci cu frunze bogate și sălcii de râu — și să vă bucurați înaintea Domnului Dumnezeului vostru timp de șapte zile.”, conform biblehub.

În Noul Testament, ramurile de palmier sunt asociate în mod special cu intrarea triumfală a lui Isus în Ierusalim, sărbătoarea cunoscută drept Florii.

Ioan 12:13 relatează: „Au luat ramuri de palmier și au ieșit în întâmpinarea Lui, strigând: «Osana! Binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului! Binecuvântat este Împăratul lui Israel!»”

Legătura dintre finic și sărbătoarea Floriilor
Duminica Floriilor este o sărbătoare creștină celebrată în duminica dinaintea Paștilor. În această zi se sărbătorește intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim. Evanghelistul Luca spune că Iisus Hristos a fost întâmpinat cu ramuri verzi de arbor și mai ales de finic.

În România nu cresc finii, așa că românii sărbătoresc cu ramuri de salcie, care simbolizează ramurile de finic cu care Iisus a fost întâmpinat în Ierusalim.

Duminica Floriilor este amintirea intrării triumfale, cât și ca ziua în care „Hristos, Paștele nostru” a fost pus deoparte ca „un miel fără cusur și fără defect” pentru a fi jertfit pentru păcatele noastre.

De aceea, Ioan Botezătorul a declarat chiar înainte de a-L boteza pe Isus:
„Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!” (Ioan 1:29)

Intrarea triumfală în Ierusalim este un eveniment important în tradiția creștină.

Potrivit Noului Testament, în special Evangheliilor după Matei, Marcu, Luca și Ioan, Isus a intrat în Ierusalim călare pe un măgar, în timp ce mulțimile își așterneau ramuri de finic și hainele pe drum, strigând „Osana”, care înseamnă „mântuiește-ne”.

Finicul (Phoenix dactylifera) domina Valea Iordanului și zonele joase ale Iudeii. Ramurile de finic erau chiar simbolul țării: monedele hasmoneene și, mai târziu, cele din timpul Primei Revolte Iudaice reprezentau un palmier însoțit de inscripția „Iudeea”.

Folosirea ramurilor de finic de către mulțime în Ioan 12:12 își are originea în liturghia Vechiului Testament și simbolizează victoria.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema