Noutaţi

Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Astronauţii din misiunea Artemis 2 au văzut „faţa ascunsă” a Lunii. Ce au observat: „Nu era cea cu care eram obişnuiţi”

Astronauţii din misiunea Artemis 2 au văzut „faţa ascunsă” a Lunii. Ce au observat: „Nu era cea cu care eram obişnuiţi”

Astronauţii din misiunea Artemis 2 a NASA îşi continuă duminică zborul spre Lună, din care au putut zări porţiuni care nu au mai fost observate niciodată în direct de către oameni până acum, informează AFP.
Misiunea Artemis 2 a parcurs deja "două treimi" din drumul către Lună, a dezvăluit NASA pe reţeaua de socializare X.

"Am putut vedea pentru prima dată faţa ascunsă a Lunii şi a fost pur şi simplu spectaculos", a relatat astronauta americană Christina Koch într-un interviu televizat de la bordul capsulei spaţiale Orion.

Luna le-a părut astronauţilor "diferită", a explicat cea care, cu ocazia acestui zbor, devine femeia care a călătorit cel mai departe în spaţiu.
"Nu era Luna cu care eram obişnuiţi. Aşa că am scos datele noastre de cartografiere lunară, am comparat imaginile şi ne-am spus: 'Iată faţa ascunsă. Este ceva ce nu am mai văzut vreodată până acum'", a adăugat Christina Koch.
Ea s-a arătat entuziasmată de faptul că a putut observa formaţiunea geologică "incredibilă, uneori denumită Marele Canion al Lunii". "Niciun ochi uman nu văzuse cu adevărat acest crater până astăzi, când am avut privilegiul să-l vedem", a explicat Christina Koch, în cadrul unei conferinţe video organizate duminică de Agenţia Spaţială Canadiană.

"Abia aşteptăm să vă arătăm mai multe imagini când ne vom apropia de Lună", a adăugat ea.
Cei patru astronauţi - trei americani şi un canadian - au observat în mod direct emisfera lunară care se află permanent pe partea opusă Pământului, beneficiind de o perspectivă panoramică ce le-a permis să se bucure de un câmp vizual mai bun decât predecesorii lor din programul Apollo, în urmă cu mai bine de cincizeci de ani.

Cu această ocazie, ei au reuşit să imortalizeze "reliefuri lunare pe care ochiul uman nu le văzuse niciodată până ieri", a subliniat John Honeycutt, un înalt oficial al NASA, în cadrul unei conferinţe de presă. "Doar imaginile capturate de roboţi arătaseră această regiune a Lunii", a precizat el.

Este o avanpremieră a ceea ce îi aşteaptă pe membrii echipajului în zilele următoare.

Destinaţie
Zborurile din programul Apollo treceau la o altitudine de 110 kilometri deasupra solului lunar, în timp ce Artemis 2 va menţine o altitudine de aproximativ 6.400 de kilometri, permiţându-le astronauţilor să aibă o perspectivă mai largă şi o vedere circulară completă asupra suprafeţei Lunii, inclusiv asupra regiunilor sale polare.

După o lansare reuşită din Florida miercuri, misiunea Artemis 2 a pornit spre Lună, situată la aproximativ 400.000 kilometri de Pământ, adică de 1.000 de ori mai departe decât se află Staţia Spaţială Internaţională (ISS), şi urmează să survoleze satelitul natural al Terrei în cursul zilei de luni - o premieră după mai bine de jumătate de secol.

"În această dimineaţă, vedeam jumătate din Pământ, apoi l-am văzut în întregime, iar apoi a dispărut", în timp ce "Luna tot creşte", a descris astronautul canadian Jeremy Hansen.

"Este exaltant. Ea este destinaţia noastră", a adăugat el.

Echipajul misiunii Artemis 2 nu va coborî pe Lună, ci o va ocoli în zbor, trecând prin spatele feţei sale ascunse înainte de a se îndrepta din nou spre Pământ, cu o aterizare prevăzută pentru data de 10 aprilie.

În timpul acestui survol lunar de câteva ore, care va constitui punctul culminant al misiunii lor, cei patru aventurieri ai spaţiului ar trebui să vadă şi alte porţiuni ale Lunii care nu au fost niciodată observate în mod direct de către oameni şi să realizeze cu această ocazie o serie de observaţii preţioase cu ochiul liber.

Toţi cei patru astronauţi au fost instruiţi timp de peste doi ani pentru a studia formaţiunile geologice şi pentru a le descrie, iar notele şi fotografiile lor ar trebui să le permită specialiştilor de la NASA să afle mai multe informaţii despre geologia şi istoria satelitului natural al Terrei.

"Cel mai frumos moment"
Survolul lor lunar va fi transmis în direct, cu excepţia a 40 de minute în care comunicaţiile vor fi întrerupte, deoarece capsula Orion se va afla atunci în spatele Lunii şi nu va mai putea să comunice cu Pământul.

Prin intermediul unor transmisiuni live pe YouTube, fotografii făcute cu iPhone-uri şi interviuri televizate acordate din spaţiu, NASA încearcă să atragă publicul larg în această nouă odisee lunară.

Astfel, lumea întreagă a putut urmări de la distanţă problemele legate de e-mailuri şi ale toaletei capsulei Orion cu care s-au confruntat astronauţii, precum şi sesiunile lor de sport, trezirea lor pe ritmuri muzicale şi mesele luate împreună.

Misiunea reprezintă un miracol tehnologic care îi uimeşte chiar şi pe astronauţi, a declarat comandantul misiunii, Reid Wiseman, care a putut vorbi sâmbătă cu fiicele lui, pe care le creşte singur după moartea soţiei sale în 2020. "Suntem acolo sus, suntem atât de departe şi totuşi, pentru o clipă, mi-am regăsit mica mea familie, iar acesta a fost cel mai frumos moment din toată viaţa mea", a mărturisit el, emoţionat.

În cadrul acestui zbor de testare, echipajul are misiunea de a se asigura că totul este în ordine pentru a le permite americanilor să se întoarcă pe suprafaţa Lunii în următorii ani, cu scopul de a înfiinţa acolo o bază lunară şi de a pregăti viitoare misiuni către planeta Marte.

NASA îşi propune o aselenizare în anul 2028, adică înainte de sfârşitul mandatului lui Donald Trump şi înainte de data stabilită de rivalii săi chinezi pentru a păşi pe Lună.

Însă experţii se aşteaptă la noi amânări ale acestui program spaţial, întrucât modulul lunar dezvoltat de companiile miliardarilor Elon Musk şi Jeff Bezos nu este încă finalizat.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema