„Un punct de cotitură” climatic atins de recifele de corali
Omenirea se află în pragul unei „noi realități” sub efectul schimbărilor climatice, iar recifele de corali au atins aproape sigur un punct de cotitură catastrofal, avertizează cercetătorii într-un studiu de referință publicat luni, potrivit AFP.
O echipă internațională alcătuită din circa 160 de oameni de știință a analizat starea planetei și a trasat potențiale „puncte de cotitură”, care ar împinge ecosistemele Terrei în pragul prăpastiei. Dacă aceste puncte sunt atinse, s-ar putea declanșa un efect de domino al catastrofelor, deseori ireversibil.
„O degradare fără precedent”
„Din păcate, acum suntem aproape siguri că am atins unul dintre aceste praguri critice în cazul recifelor de corali tropicali din apele calde”, a precizat pentru AFP autorul principal al studiului, Tim Lenton, cercetător în științe ale mediului în cadrul Universității Exter, Regatul Unit, conform Agerpres.
La o încălzire globală cu 1,4 grade Celsius în comparație cu epoca pre-industrială, aceste recife „suferă o degradare fără precedent, care afectează subzistența a sute de milioane de oameni care depind de ele”, precum și supraviețuirea unui milion de specii marine, spun oamenii de știință în acest studiu.
De la cea mai recentă ediție a cercetării lor, realizată în 2023, au observat o mortalitate „fără precedent” a coralilor. Recifele se confruntă în prezent cu un episod masiv de albire, semn al declinului acestora în decursul ultimilor doi ani.
„Zonă de pericol”
Coralii – care oferă o barieră împotriva eroziunii și sunt rezervoare de biodiversitate, stocând, de asemenea, dioxid de carbon – albesc sub efectul căldurii, ceea ce îi face vulnerabili la încălzirea climatică. Când apa oceanelor este prea caldă, coralii expulzează microorganismele care le oferă culorile vii și le furnizează hrana, ceea ce duce într-un final la moartea acestora.
Coralii morți lasă în urma lor doar schelete, care nu mai au țesuturi vii și care vor fi acoperite progresiv de alge și colonizate de organisme mai primitive, înainte de a se eroda și sparge.
Cercetătorii estimează că, odată cu o încălzire de 1,5 grade Celsius în comparație cu epoca preindustrială, soarta coralilor va fi, în cea mai mare parte, pecetluită. Acest prag va fi atins în câțiva ani în lipsa reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Acest prag al încălzirii globale, cel mai ambițios obiectiv al Acordului de la Paris (2015), este „pe punctul de a se prăbuși”, a avertizat recent secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Iar depășirea sa ar plasa omenirea „într-o zonă de pericol încă și mai mare”, a afirmat Tim Lenton.
Momentul publicării studiului nu a fost ales întâmplător. Negociatori din întreaga lume se reunesc luni și marți în Brazilia, cu prilejul unei conferințe pre-COP, cu o lună înaintea deschiderii COP30 de la Belem.
Solară și eoliană
De asemenea, alte praguri critice ar putea fi atinse în viitorul apropiat odată cu topirea ireversibilă a calotelor glaciare polare, intrarea în colaps a unor sisteme cruciale de curenți oceanici sau deteriorarea pădurii amazoniene, locul unde se va desfășura COP30.
„Ne apropiem rapid de multiple puncte de cotitură planetară, care ar putea determina o transformare a planetei cu consecințe devastatoare pentru oameni și natură. Acest lucru necesită măsuri imediate și inedite din partea liderilor participanți la COP30, precum și a responsabililor politici din întreaga lume”, avertizează Tim Lenton.
Însă oamenii de știință subliniază și progresele înregistrate în ultimii doi ani, ar putea atrage efecte pozitive în cascadă asupra climatului. Este vorba despre energia solară și eoliană, devenite accesibile în lumea întreagă, precum și de adoptarea pe anumite piețe a vehiculelor electrice, a bateriilor de stocare a energiei electrice sau a pompelor de căldură.
Alte tehnologii, precum hidrogenul și amoniacul verde care n-au atins încă acest stadiu, par promițătoare.
