Sucurile carbogazoase fără zahăr îmbolăvesc ficatul chiar mai mult decât cele cu zahăr. Cum explică medicii „otrava” lichidă
Atât sucurile cu zahăr, cât și cele cu „zero calorii” afectează grav ficatul, potrivit unui studiu prezentat în cadrul Congresului European de Gastroenterologie. O singură băutură carbogazoasă dietetică pe zi crește cu 60% riscul de steatoză hepatică. În cazul băuturilor îndulcite cu zahăr, riscul e cu 50% mai mare.
Studiul, care a inclus aproape 124.000 de participanți britanici, monitorizați pe parcursul a peste zece ani, a scos la iveală că băuturile cu îndulcitori nu sunt o opțiune sigură. Cercetătorii au observat inclusiv o creștere a mortalității prin boli hepatice în rândul celor care consumau frecvent sucuri dietetice, asociere care nu a fost semnalată în grupul celor care preferau băuturile cu zahăr.
„Băuturile îndulcite cu zahăr au fost de mult timp analizate cu atenție, în timp ce variantele lor dietetice sunt, de regulă, percepute ca fiind mai sănătoase. Rezultatele noastre arată însă că băuturile carbogazoase cu conținut redus sau fără zahăr sunt asociate, de fapt, cu un risc crescut de steatoză hepatică metabolică (MASLD), chiar și atunci când sunt consumate în cantități mici, de exemplu, o singură doză pe zi,” a explicat Lihe Liu, autorul principal al studiului și doctorand în cadrul Departamentului de Gastroenterologie al Universității Soochow din China.
Ficatul gras, boala secolului
Steatoza hepatică non-alcoolică, denumită medical MASLD (metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease), apare atunci când grăsimea se acumulează în ficat în absența consumului excesiv de alcool. Leziunile produse sunt similare cu cele întâlnite în steatoza hepatică alcoolică și pot progresa, în timp, către fibroză, ciroză sau chiar carcinom hepatocelular.
În ultimii 30 de ani, cazurile de MASLD au crescut cu 50% în Statele Unite. La nivel global, peste 30% din populație este afectată, iar boala a devenit cea mai frecventă afecțiune hepatică cronică din lume. În Europa, prevalența MASLD este estimată la 26–30% din populația adultă, potrivit unei meta-analize publicate în Journal of Hepatology și coordonate de Asociația Europeană pentru Studiul Ficatului (EASL).
Pentru România, un studiu populațional bazat pe elastografie arată că aproape jumătate dintre persoanele cu fibroză avansată aveau și MASLD diagnosticată. La nivel general, 20% dintre adulții fără boli hepatice cunoscute prezentau semne ecografice de steatoză.
Specialiștii asociază această creștere cu epidemia de obezitate și diabet de tip 2, dar și cu schimbările dietetice rapide din ultimele decenii. În absența tratamentului, inflamația hepatică poate evolua spre steatohepatită non-alcoolică (NASH), o formă severă a bolii care reduce capacitatea de regenerare a ficatului și crește riscul de cancer hepatic.
Metodologia cercetării
Echipa de cercetători a analizat date provenite de la 123.788 de persoane din cadrul UK Biobank, cea mai mare bază de date biomedicală britanică. Toți participanții aveau ficatul sănătos la începutul studiului, iar consumul de băuturi a fost monitorizat prin chestionare alimentare de 24 de ore, aplicate repetat pe parcursul a zece ani.
După perioada mediană de urmărire de 10,3 ani, 1.178 de participanți au dezvoltat MASLD și 108 au murit prin boli de ficat. Consumul a peste 250 de grame pe zi (echivalentul unei doze standard) de băuturi dietetice a fost asociat cu un risc cu 60% mai mare de MASLD. În cazul băuturilor îndulcite cu zahăr, riscul a fost cu 50% mai ridicat.
Participanții care au înlocuit băuturile carbogazoase cu apă și-au redus riscul cu 15,2% în cazul băuturilor dietetice și cu 12,8% pentru cele cu zahăr. În schimb, trecerea de la o variantă la alta, adică de la „zero calorii” la clasic sau invers, nu a adus niciun beneficiu măsurabil asupra sănătății ficatului.
Cum atacă băuturile carbogazoase ficatul
Dr. Lihe Liu, autoarea principală a studiului, a detaliat posibilele mecanisme biologice care explică aceste asocieri.
„Conținutul ridicat de zahăr din băuturile îndulcite provoacă creșteri rapide ale glicemiei și insulinei, promovează creșterea în greutate și crește nivelul acidului uric. Toate acestea contribuie la acumularea de grăsime în ficat,” a declarat specialista.
Băuturile dietetice acționează diferit. „Ele modifică microbiomul intestinal, perturbă senzația de sațietate, mențin pofta de dulce și chiar stimulează secreția de insulină. Apa, pe de altă parte, hidratează corpul fără să afecteze metabolismul, ajută la sațietate și susține funcția metabolică generală,” a adăugat cercetătoarea.
Dr. Sajid Jalil, profesor asociat de gastroenterologie și hepatologie la Universitatea Stanford, din SUA, consideră că rezultatele merită luate în serios. „Pentru mine, acest studiu are mult mai multă greutate decât studiile anterioare datorită designului său prospectiv, numărului mare de subiecți, testului validat pentru diagnosticarea MASLD și urmăririi îndelungate,” a subliniat medicul american.
Scepticismul unor specialiști
Nu toți experții sunt convinși că legătura dintre băuturile dietetice și bolile de ficat este pe deplin demonstrată. Dr. Matthew Kappus, gastroenterolog la Universitatea Duke, din SUA, admite că rezultatele par coerente din punct de vedere biologic, dar avertizează că interpretarea trebuie făcută cu prudență.
„Ar putea fi vorba despre efectul substanțelor chimice din aceste băuturi, dar nu putem exclude și alți factori. De exemplu, persoanele care consumă frecvent băuturi fără zahăr au, în general, un stil de viață mai sănătos? Sau, dimpotrivă, folosesc aceste produse pentru a compensa alte obiceiuri alimentare mai puțin echilibrate?”
Și dr. A. Sidney Barritt IV, profesor de medicină și director al departamentului de hepatologie din cadrul Universității din Carolina de Nord, SUA, subliniază că numărul cazurilor identificate în studiu este relativ redus.„Din peste o sută de mii de participanți monitorizați timp de zece ani, au fost identificate aproximativ o mie de cazuri de MASLD și o sută de decese asociate. Având în vedere că prevalența steatozei hepatice este estimată la 25–30% în populația adultă, aceste cifre par mai mici decât ne-am fi așteptat,” a evidențiat specialistul.
Cu toate acestea, dr. Barritt recunoaște că băuturile dietetice pot influența apetitul și comportamentul alimentar. Longgang Zhao, cercetător în cadrul Universității Yale, din SUA, completează: „Îndulcitorii artificiali pot perturba semnalele naturale de foame ale organismului și pot menține dependența de gustul dulce, un mecanism care, indirect, poate favoriza acumularea de grăsime în ficat”.
Ce recomandă medicii
Nimeni nu are nevoie de băuturi carbogazoase. Nimeni nu are nevoie nici de băuturi energizante cu excepția celor care depun un efort fizic intens și transpiră abundent. În rest, apa, cafeaua și ceaiul, fără zahăr sau îndulcitori artificiali, sunt suficiente pentru hidratare, a atras atenția dr. Matthew Kappus, gastroenterolog la Universitatea Duke din SUA.
Dr. A. Sidney Barritt IV, director al departamentului de hepatologie de la Universitatea din Carolina de Nord, SUA, atrage atenția asupra efectelor negative ale acestor produse asupra metabolismului. „Băuturile care conțin zahăr ne aduc un surplus mare de calorii fără valoare nutritivă, și inclusiv și cele fără zahăr pot modifica apetitul și comportamentul alimentar,” a completat medicul.
Lihe Liu, coordonatoarea studiului, concluzionează că cea mai sigură opțiune este reducerea consumului tuturor băuturilor îndulcite, fie cu zahăr, fie artificial. Apa rămâne cea mai sănătoasă alegere, nu încetinește metabolismul, previne acumularea de grăsime în ficat și asigură hidratarea optimă.”
Echipa de cercetători plănuiește studii randomizate și analize genetice pe termen lung. Scopul este să înțeleagă mai bine cum interacționează zahărul și îndulcitorii cu microbiomul intestinal și cum influențează dezvoltarea bolilor hepatice.
Potrivit autorilor, rezultatele obținute susțin necesitatea unei abordări integrate de prevenție, care să vizeze atât sănătatea ficatului, cât și bolile cardiovasculare, renale și metabolice.
„Descoperirile contestă percepția potrivit căreia băuturile dietetice sunt inofensive și arată cât de important este să reevaluăm rolul lor în dietă, mai ales acum, când steatoza hepatică metabolică devine o problemă globală de sănătate,” a conchis dr. Lihe Liu.
hotnews.ro
