Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Indignare în Suedia: IKEA a prins lista comorilor naționale, ABBA nu

Indignare în Suedia: IKEA a prins lista comorilor naționale, ABBA nu

Pippi Șosețica, IKEA și Premiul Nobel se numără printre cele 100 de opere, mărci și idei considerate definitorii pentru a fi suedez.

Pippi Șosețica, IKEA și Premiul Nobel se numără printre cele 100 de opere, mărci și idei considerate definitorii pentru a fi suedez. Este o listă de patrimoniu cultural a Guvernului suedez, conform Reuters. Întocmirea unei asemenea liste a făcut parte din manifestul electoral al coaliției de dreapta aflate la guvernare din 2022 și reprezintă un proiect favorit al partidului naționalist și anti-imigrație Democrații Suedezi, care nu fac parte din guvern, dar îl sprijină în Parlament, scrie Hotnews.ro.

Totuși, unele instituții suedeze și grupuri minoritare, inclusiv Academia Suedeză – cea care acordă Premiul Nobel pentru literatură – și reprezentanți ai populației indigene sami, au criticat inițiativa ca fiind prea restrictivă și excluzivă. Toate elementele listei trebuie să aibă cel puțin 50 de ani vechime, ceea ce înseamnă că nu include trupa pop ABBA, una dintre cele mai cunoscute „exporturi” culturale ale Suediei, dar exclude și majoritatea contribuțiilor suedezilor naturalizați. Cei mai mulți dintre imigranți au sosit în Suedia după 1975. „Cred că este foarte firesc, ține de natura umană, să iubim listele”, a declarat la o conferință de presă Lars Tragardh, istoric și președinte al Comitetului Canonului Cultural, cel care a alcătuit această listă. Un canon, în sensul originar de set de reguli sau colecție de cărți sacre acceptate ca autentice – precum cele care compun Biblia – înseamnă o listă normativă, larg acceptată, de opere. Proiecte similare au fost realizate în Danemarca și în Olanda. O listă controversată Lista suedeză include filmul clasic din 1957 al lui Ingmar Bergman, A șaptea pecete, personajul rebel de carte pentru copii Pippi Șosețica și practica Allemansrätt – un drept al oamenilor de a călători pe terenuri private în natură, de a sta temporar acolo și, de exemplu, de a culege fructe de pădure, ciuperci și alte plante.

Academia Suedeză a refuzat să se implice în proiect, lansat de guvern în 2023, declarând că acesta este diviziv și pune ideologia înaintea literaturii. Asociația care reprezintă populația indigenă din Tornedalen, nordul Suediei, s-a plâns că nu i s-a permis să participe la proiect, pe care l-a descris drept „o continuare a opresiunii”. Scriitoarea suedeză de origine iraniană Shora Esmailian a declarat pentru ziarul Sydsvenskan că stabilirea de către stat a unor canoane privind ce înseamnă a fi suedez nu ar ajuta la crearea „unei societăți primitoare și egale”. Dar ministra culturii, Parisa Liljestrand, a afirmat că acest canon a fost înțeles greșit.

„Abordarea noastră a fost întotdeauna aceea că un canon cultural suedez ar trebui să fie un instrument viu și util pentru educație, comunitate și incluziune”, a declarat ea la conferința de presă de marți. Canonul cuprinde 50 de artefacte culturale, inclusiv romane, filme, piese de teatru și compoziții muzicale, precum și 50 de elemente din categoria societală, extrase din religie, drept și economie, alături de invenții, locuri, produse sau evenimente individuale considerate esențiale pentru viața publică suedeză și pentru înțelegerea de sine a națiunii.

profit.ro

Noutați dupa tema