Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Riscul incendiilor de vegetație a crescut de 40 de ori din cauza schimbărilor climatice. Cele mai vulnerabile țări

Riscul incendiilor de vegetație a crescut de 40 de ori din cauza schimbărilor climatice. Cele mai vulnerabile țări

Activitățile umane au crescut de 40 de ori riscul valurilor de căldură, precum cel care a declanșat incendiile mortale din Spania și Portugalia în august, potrivit unui raport WWA, citat de AFP.
Peninsula Iberică, situată în sud-vestul Europei, a înregistrat temperaturi neobişnuit de ridicate pe tot parcursul lunii august, depăşind pragul de 40°C în multe regiuni.

Această căldură persistentă a favorizat incendiile de pădure, în special în nordul Portugaliei, precum şi în vestul şi nord-vestul Spaniei, unde au provocat patru decese în fiecare dintre aceste ţări, au forţat evacuarea a mii de persoane şi au devastat mari suprafeţe de teren.

Iar din cauza schimbărilor climatice, cauzate în principal de arderea combustibililor fosili, condiţiile meteorologice favorabile incendiilor au devenit de aproximativ 40 de ori mai frecvente şi cu 30% mai intense, au afirmat oamenii de ştiinţă europeni care au lucrat la studiul publicat de World Weather Attribution.
"Fără încălzirea provocată de activităţile umane, condiţii meteorologice atât de propice incendiilor ar fi apărut doar o dată la 500 de ani, în loc de o dată la 15 ani, aşa cum este cazul astăzi", a declarat pentru presă Theo Keeping, cercetător la universitatea Imperial College din Londra.
Aceste perioade de căldură intensă usucă rapid vegetaţia şi pot declanşa incendii intense, care "pot genera propriul vânt, ducând la o creştere a lungimii flăcărilor, la explozii şi la aprinderea a zeci de focare în apropierea lor din cauza scânteilor zburătoare", a adăugat el.

Un alt factor, migrația oamenilor către orașele mari
Un alt factor care a agravat impactul încălzirii globale este exodul rural, care a lăsat vaste zone de terenuri mai puţin exploatate decât erau în trecut, a declarat Maja Vahlberg, consilieră la Centrul pentru Climă al Crucii Roşii şi Semilunii Roşii.
"Declinul agriculturii şi al păşunatului tradiţional reduce controlul natural al vegetaţiei. Terenurile care erau odinioară locuite şi exploatate au devenit astfel mai inflamabile", a adăugat ea.

"În Spania, peste 380.000 de hectare au ars de la începutul anului 2025, un record potrivit Sistemului European de Informare privind Incendiile Forestiere (EFFIS), care colectează astfel de date începând din 2006. Portugalia a pierdut, la rândul său, peste 280.000 de hectare care au fost devastate de flăcări.

Valul de căldură care a lovit Spania timp de 16 zile în august 2025 a fost "cel mai intens înregistrat vreodată", cu temperaturi medii ce au fost cu 4,6 grade Celsius mai ridicate decât cele observate în timpul valurilor anterioare, potrivit Agenţiei naţionale de meteorologie din această ţară (AEMET).

Această instituţie spaniolă a înregistrat 77 de valuri de căldură în Spania de când a început să ţină evidenţa lor în 1975, dintre care şase au depăşit valorile termice medii cu cel puţin 4 grade Celsius. Cinci dintre acestea s-au produs începând din 2019.

Peste 1.100 de decese înregistrate în Spania pot fi atribuite valului de căldură din luna august 2025, potrivit unei estimări făcute publice marţi de Institutul de Sănătate Carlos III,

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema