Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Studiu MIT îngrijorător: Utilizarea excesivă a AI și externalizarea gândirii ne face mai puțin inteligenți. Chatboții pot afecta și memoria și abilitățile lingvistice

Studiu MIT îngrijorător: Utilizarea excesivă a AI și externalizarea gândirii ne face mai puțin inteligenți. Chatboții pot afecta și memoria și abilitățile lingvistice

Chatboții de inteligență artificială (IA) pot împiedica dezvoltarea gândirii critice, a memoriei și a abilităților lingvistice, făcând oamenii mai puțin inteligenți – arată un studiu realizat de cercetători de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), citat de The Telegraph. Potrivit cercetării, persoanele care s-au bazat pe ChatGPT pentru redactarea de eseuri au prezentat o activitate cerebrală mai scăzută comparativ cu cele care au folosit doar propriile capacități cognitive. De asemenea, grupul asistat de AI a obținut rezultate mai slabe în testele de evaluare și a întâmpinat dificultăți când a fost nevoit să execute sarcini fără ajutorul tehnologiei, relatează News.ro.

„Dependența de sisteme AI poate conduce la o abordare pasivă și la activarea diminuată a abilităților de gândire critică atunci când persoana trebuie ulterior să rezolve singură o sarcină”, se menționează în lucrare.
Cercetătorii avertizează că rezultatele studiului generează „îngrijorări privind implicațiile educaționale pe termen lung” ale folosirii AI în școli și la locul de muncă. Gândirea, ”externalizată” În cadrul studiului, 54 de participanți au fost rugați să scrie patru eseuri, fiind împărțiți în trei grupuri: unul care a folosit ChatGPT, altul care a utilizat motoare de căutare pentru documentare și un al treilea care s-a bazat exclusiv pe propriile cunoștințe.

Pe parcurs, li s-au adresat întrebări legate de eseuri în timp ce li se monitoriza activitatea cerebrală prin scanări EEG (electroencefalogramă). Grupul care a folosit ChatGPT a obținut rezultate mai slabe la toate capitolele: activitate neuronală, exprimare lingvistică și punctaj general. Scanările EEG au arătat o scădere sistematică a conectivității cerebrale în funcție de gradul de sprijin extern. Cei care au folosit chatboți AI au prezentat cele mai slabe conexiuni cerebrale. În special, s-a constatat o reducere a undelor „theta” – asociate cu învățarea și formarea memoriei. „În esență, o parte din gândirea și planificarea umană a fost externalizată,” au concluzionat cercetătorii. 83% dintre utilizatorii de ChatGPT nu au reușit să ofere niciun citat corect din eseurile scrise, comparativ cu aproximativ 10% în cazul celorlaltor două grupuri. Cei care s-au bazat pe AI și-au amintit foarte puține informații despre conținutul eseului, ceea ce sugerează fie lipsa de implicare, fie incapacitatea de a reține. Utilizatorii de motoare de căutare au avut un angajament cognitiv puțin mai scăzut decât cei fără sprijin tehnologic, dar au demonstrat capacități similare de a-și reaminti. Impactul asupra ”mușchilor cognitivi” Rezultatele se adaugă unui val tot mai mare de dovezi privind efectele negative ale utilizării excesive a AI asupra capacității de gândire. Un alt studiu, realizat de Microsoft și Carnegie Mellon în februarie, arăta că angajații care folosesc AI raportează niveluri mai reduse de gândire critică. Autorii au avertizat că suprautilizarea AI poate duce la „atrofierea” mușchilor cognitivi. Nataliya Kosmyna, cercetătoarea principală de la MIT, a subliniat că rezultatele studiului arată o „scădere alarmantă a capacităților de învățare” în rândul utilizatorilor de AI, atât în procesul de învățare, cât și la serviciu. În timp ce grupul asistat de inteligență artificială a avut voie să folosească un chatbot pentru primele trei eseuri, în ultima sesiune, membrilor grupului li s-a cerut să se bazeze exclusiv pe propriul creier. Grupul a continuat să prezinte niveluri mai scăzute de memorie și abilități de gândire critică, ceea ce, potrivit cercetătorilor, subliniază îngrijorarea că utilizatorii frecvenți ai instrumentelor AI evită adesea o analiză mai profundă a materialului, ceea ce duce la «atrofierea abilităților» în sarcini precum brainstormingul și rezolvarea de probleme. Eseurile scrise cu ajutorul ChatGPT au fost, de asemenea, considerate omogene, repetând teme și limbaj similare. Profesorii au tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că elevii trișează în mod constant la teste și eseuri folosind chatboturi AI. Un sondaj realizat de Institutul pentru Politici în Învățământul Superior (Higher Education Policy Institute) în februarie a relevat că 88% dintre studenții din Marea Britanie foloseau chatboturi AI pentru a-i ajuta la evaluări și învățare, iar 18% plagiaseră direct texte generate de AI în lucrările lor.

profit.ro

Noutați dupa tema